Lenguia | A2 Romanian Grammar: 64 Topics & Examples

The Perfectul Compus is Romanian's everyday past tense. It is formed by combining the auxiliary verb 'a avea' (am, ai, a, am, ați, au) with the PAST PARTICIPLE of the verb: am CÂNTAT (I sang), ai MERS (you went), a SPUS (he/she said), am FĂCUT (we made), ați VENIT (you came), au PLECAT (they left). Crucially, ALL Romanian verbs use 'a avea' as auxiliary (unlike French être/avoir). And the past participle is INVARIABLE — it never agrees with subject or object: am cântat, ai cântat, a cântat, am cântat (all the same participle). This is one of the main features that makes Romanian past tenses easier than French/Italian.

Key rule

Perfect compus = a avea (am/ai/a/am/ați/au) + INVARIABLE past participle. All verbs use a avea. Participle never agrees. Clitics before auxiliary EXCEPT fem 'o' which goes after participle: am văzut-o.

Examples

Am mâncat o pizza.
Am mâncată o pizza. (participle agreeing with fem o pizza)
Participle is invariable. Don't agree with object — different from French.
Ai mers la birou ieri?
Tu ai mers la birou ieri? (subject redundant)
Pro-drop. Auxiliary ai = 2sg, so 'tu' is unnecessary.
Maria a citit cartea.
Maria a citită cartea.
Invariable participle citit, even with fem subject Maria.

Common mistakes

Trying to use a fi as auxiliary (French/Italian calque)
Sunt mers la birou / Sunt venit acasă
Am mers la birou / Am venit acasă
Romanian uses ONLY a avea for perfect compus. No être/essere split.
Making participle agree with subject or object
Maria a cântată / Am mâncată o pizza
Maria a cântat / Am mâncat o pizza
Past participle is INVARIABLE in perfect compus, unlike French/Italian.

A2Verb tenses

Irregular Past Participles (spus, scris, făcut, văzut, dat, luat)

Participii trecute neregulate

Most Romanian verbs form their past participle regularly: cânta → cântat, mânca → mâncat, vorbi → vorbit. But many high-frequency verbs have IRREGULAR past participles you must memorise: a spune → SPUS (said), a scrie → SCRIS (written), a face → FĂCUT (done/made), a vedea → VĂZUT (seen), a da → DAT (given), a lua → LUAT (taken), a ști → ȘTIUT (known), a avea → AVUT (had), a fi → FOST (been), a bea → BĂUT (drunk), a zice → ZIS (said), a merge → MERS (gone), a duce → DUS (taken), a pune → PUS (put), a deschide → DESCHIS (opened), a închide → ÎNCHIS (closed). Memorise these as you learn each verb — the participle goes with the verb like a dictionary entry.

Key rule

Irregular past participles to memorise: fi→fost, avea→avut, face→făcut, spune→spus, scrie→scris, vedea→văzut, da→dat, lua→luat, pune→pus, merge→mers, duce→dus, deschide→deschis, închide→închis, ști→știut, bea→băut, vrea→vrut.

Examples

Am spus adevărul.
Am spunut adevărul.
A spune → spus (irregular). Not 'spunut'.
Ai scris o carte?
Ai scriet o carte? / Ai scrius o carte?
A scrie → scris (irregular -s ending).
A făcut tema.
A facut tema (without diacritic) / a făcat tema.
A face → făcut (with ă diacritic).

Common mistakes

Applying regular -it ending to irregular verbs
Am spunit / am știit / am vedut
Am spus / am știut / am văzut
Irregular verbs don't follow the regular pattern. Memorise each one.
Applying -at ending where -ut or -s is needed
Am facat / am vrat / am scriat
Am făcut / am vrut / am scris
These verbs have specific irregular participles. -at is only for regular Conj I.

A2Verb tenses

Imperfectul - Formation and Endings

Imperfectul - Formare

The Imperfect is Romanian's tense for ONGOING, HABITUAL, or DESCRIPTIVE past actions. It corresponds to English 'I was singing', 'I used to sing', or descriptive 'I was tired'. FORMATION: take the verb stem and add the imperfect endings. CONJ I (-a verbs): -am, -ai, -a, -am, -ați, -au — cântam, cântai, cânta, cântam, cântați, cântau. CONJ II/III/IV (-ea, -e, -i verbs): -eam, -eai, -ea, -eam, -eați, -eau — vedeam, mergeam, dormeam. Note 1sg and 1pl are IDENTICAL (cântam = both 'I was singing' and 'we were singing'); 3sg ends in -a (Conj I) or -ea (others). Use for HABITS (lucram zilnic = I used to work daily), ONGOING actions (cânta când am intrat = he was singing when I entered), DESCRIPTIONS (era frig = it was cold).

Key rule

Imperfect endings: Conj I -am/-ai/-a/-am/-ați/-au; Conj II/III/IV -eam/-eai/-ea/-eam/-eați/-eau (with -e- before). 1sg and 1pl are IDENTICAL. Uses: habitual, ongoing, descriptive past.

Examples

Lucram zilnic la birou.
Am lucrat zilnic la birou. (= completed action, different sense)
Habitual past = imperfect: lucram. Perfect compus 'am lucrat' suggests completed period.
Mâncam când a venit.
Am mâncat când a venit. (= I had finished eating)
Ongoing past + sudden event: imperfect mâncam + perfect compus a venit.
Era frig în casă.
A fost frig în casă. (also valid for 'It was cold' — but imperfect for description)
Past description = imperfect era. Perfect compus 'a fost' suggests a specific completed period.

Common mistakes

Mixing imperfect and perfect compus inappropriately
Cântam ieri (could be OK; if specific event 'I sang yesterday': am cântat ieri)
Specific event yesterday: am cântat ieri. Habitual: cântam des.
Imperfect for ongoing/habitual; perfect compus for completed punctual events. Time adverbs help.
Keeping -esc in imperfect
Citesceam / citesceai (wrong)
Citeam, citeai (no -esc)
The -esc infix appears in present tense only. Imperfect drops it.

A2Verb tenses

Imperfect of A fi, A avea, A vrea (eram, aveam, voiam)

Imperfectul verbelor cheie

Three high-frequency irregular verbs have important imperfect forms to memorise: A FI: eram, erai, era, eram, erați, erau (I was, you were, he was...). A AVEA: aveam, aveai, avea, aveam, aveați, aveau (I had, you had...). A VREA: voiam, voiai, voia, voiam, voiați, voiau (I wanted, you wanted...). These appear in almost every past-tense narrative for describing states, possession, and desires. Note 1sg and 1pl are identical for all three (eram = both 'I was' and 'we were'). These verbs are used SO frequently in past-tense storytelling that mastering them transforms your fluency.

Key rule

A fi imperfect: eram, erai, era, eram, erați, erau. A avea: aveam, aveai, avea, aveam, aveați, aveau. A vrea: voiam, voiai, voia, voiam, voiați, voiau. 1sg and 1pl identical for all three.

Examples

Eram obosit ieri.
Sunt obosit ieri. (present-tense for past = wrong)
Past state: eram. Sunt = present 'I am'.
Aveam 18 ani când am venit aici.
Sunt 18 ani când am venit aici. (calque error)
Age in past: aveam X ani. 'Sunt 18 ani' wouldn't make sense (age uses a avea).
Voiam să te sun, dar nu am avut timp.
Vreau să te sun, dar nu am avut timp. (mixing present with past).
Past desire: voiam. Vreau (present) suggests current desire.

Common mistakes

Using present-tense forms for past states
Sunt obosit ieri / Am 18 ani când m-am mutat
Eram obosit ieri / Aveam 18 ani când m-am mutat
Past states use imperfect. Present tense for past is grammatically wrong (tense mismatch).
Confusing imperfect and perfect compus for these verbs
Am fost obosit (= I was tired, completed) vs Eram obosit (= I was tired, descriptive)
Imperfect for description: Eram obosit. Perfect compus for completed event: Am fost obosit pentru o oră.
Imperfect = state/duration; perfect compus = completed event. Choose by intent.

A2Verb tenses

Literary / Standard Future (voi cânta)

Viitorul standard 'voi cânta'

The 'literary' or standard future is formed with the auxiliary VOI/VEI/VA/VOM/VEȚI/VOR + the INFINITIVE (without 'a'): VOI CÂNTA (I will sing), VEI CÂNTA (you will sing), VA CÂNTA (he/she will sing), VOM CÂNTA (we will sing), VEȚI CÂNTA (you-pl will sing), VOR CÂNTA (they will sing). This form is more FORMAL/WRITTEN — you see it in newspapers, official announcements, weather forecasts, literature. In everyday speech, the 'o să' future (covered at A1) dominates. The auxiliaries voi/vei/va/vom/veți/vor come from a vrea (to want) but here are pure future markers (no 'wanting' meaning).

Key rule

Future standard: VOI/VEI/VA/VOM/VEȚI/VOR + infinitive without 'a'. Voi cânta, vei cânta, va cânta. More formal than 'o să cânt' (colloquial). Clitics attach to auxiliary: te voi suna, mă voi duce. Fem 'o' goes BEFORE auxiliary: O voi vedea.

Examples

Voi cânta la concertul de mâine.
Voi a cânta. / Voi cântă.
Future: auxiliary + infinitive WITHOUT 'a'. Just the bare infinitive form.
Mâine va ploua.
Mâine va a ploua. / Mâine o să ploua (also valid, colloquial alternative).
Va + ploua (impersonal verb). 'O să ploua' also works but is more colloquial.
Vor veni la cinci.
Vor veni-a la cinci. / Vor venit la cinci. (using participle wrongly)
3pl auxiliary vor + infinitive veni.

Common mistakes

Adding 'a' to the infinitive after the auxiliary
Voi a cânta / Vor a veni
Voi cânta / Vor veni
Future auxiliary + BARE infinitive (no 'a'). The 'a' is dropped when forming this tense.
Using participle instead of infinitive
Voi cântat / Vom mers
Voi cânta / Vom merge
Future requires infinitive (cânta, merge), not participle (cântat, mers). Don't confuse with perfect compus.

A2Verb tenses

Future Periphrasis 'am să cânt'

Viitorul popular 'am să...'

Romanian has a THIRD future construction (after 'voi cânta' and 'o să cânt'): AM SĂ CÂNT (I'm going to sing). The auxiliary is A AVEA conjugated for person (am, ai, are, avem, aveți, au), followed by SĂ + CONJUNCTIV. Forms: AM SĂ CÂNT (1sg), AI SĂ CÂNȚI (2sg), ARE SĂ CÂNTE (3sg), AVEM SĂ CÂNTĂM (1pl), AVEȚI SĂ CÂNTAȚI (2pl), AU SĂ CÂNTE (3pl). This form sits between formal 'voi cânta' and casual 'o să cânt' in register. It's heard most in spoken Romanian as an emphatic / definite future ('I'm definitely going to'). Don't confuse with perfect compus 'am cântat' — the structure is different (am + să + conjunctiv vs am + participle).

Key rule

Future 'am să': A AVEA conjugated (am, ai, are, avem, aveți, au) + SĂ + conjunctiv. Am să cânt, ai să cânți, are să cânte... Don't confuse with perfect compus 'am cântat' — different structures.

Examples

Am să te sun mâine.
Am sa te sun mâine. (no diacritic on să) / Am să te suna mâine (using infinitive instead of conjunctiv).
Auxiliary am + să + 1sg conjunctiv sun (which is same as present 1sg).
Ai să vezi.
Ai vezi (missing să). / Ai să văzut. (using participle)
Future requires SĂ + conjunctiv. 'You'll see' = ai să vezi.
Are să-l vadă mâine.
A să-l vadă mâine. (using perfect compus auxiliary a)
3sg auxiliary is 'are' (= present 'has'), not 'a' (= perfect compus aux).

Common mistakes

Confusing 'am să' future with 'am' perfect compus
'Am cântat' as 'I'm going to sing' / 'Am să cântat' (mixed)
Am cântat = I sang (past). Am să cânt = I'm going to sing (future). Different structures.
Easy to confuse because both start with 'am'. Distinguishing feature: perfect compus has participle directly after; future has 'să' + conjunctiv after.
Using 'a' for 3sg auxiliary (mixing with perfect compus aux)
A să cânte / A să meargă
Are să cânte / Are să meargă
3sg auxiliary in 'am să' future is 'are' (= present 'has'). 'A' is the perfect compus auxiliary.

A2Verb tenses

Conditional Present (aș cânta)

Condițional prezent

The conditional ('I would sing') is formed with the auxiliary AȘ/AI/AR/AM/AȚI/AR + the INFINITIVE (without 'a'): AȘ CÂNTA (I would sing), AI CÂNTA (you would sing), AR CÂNTA (he/she would sing), AM CÂNTA (we would sing — same form as perfect compus 1sg!), AȚI CÂNTA (you-pl would sing), AR CÂNTA (they would sing). Note: 3sg = 3pl (both 'ar'). Used for: POLITENESS ('Aș vrea o cafea' = I'd like a coffee), HYPOTHETICALS ('Dacă aș avea timp...' = If I had time...), DESIRES ('Aș merge la mare' = I'd go to the sea), POLITE REQUESTS ('Ai putea să mă ajuți?' = Could you help me?).

Key rule

Conditional present: AȘ/AI/AR/AM/AȚI/AR + infinitive (no 'a'). Aș cânta, ai cânta, ar cânta. 3sg = 3pl (ar). 1pl 'am cânta' looks like perfect compus but uses infinitive (not participle). Used for politeness, hypotheticals, wishes.

Examples

Aș vrea o cafea, vă rog.
Vreau o cafea, vă rog. (acceptable but blunt)
Conditional 'aș vrea' is the polite version of 'vreau'. Standard in service contexts.
Ai putea să mă ajuți?
Poți să mă ajuți? (acceptable, less polite)
Conditional 'ai putea' softens the request: 'Could you' vs 'Can you'.
Aș merge la mare dacă aș avea timp.
Merg la mare dacă aș avea timp. (present tense in main clause weakens the conditional)
Hypothetical: both clauses in conditional. 'Aș merge' + 'dacă aș avea'.

Common mistakes

Using present tense for polite request instead of conditional
Vreau o cafea (with stranger/waiter, sounds curt)
Aș vrea o cafea (polite softening)
Conditional is the standard for polite requests in formal/service contexts. Present 'vreau' sounds blunt.
Confusing 1pl conditional 'am cânta' with perfect compus 'am cântat'
Mixing 'am cânta' (conditional we'd sing) with 'am cântat' (past I/we sang)
Conditional uses INFINITIVE: am cânta. Perfect compus uses PARTICIPLE: am cântat.
Same auxiliary 'am' but different verb forms. Distinguish by what follows: infinitive (conditional) vs participle (past).

A2Verb tenses

Plural / Polite Imperative (cântați!)

Imperativ plural / politicos

The PLURAL and POLITE imperative is IDENTICAL to the 2nd person plural present indicative of the verb. So: CÂNTAȚI! (Sing! to several people OR to one person politely), MERGEȚI! (Go!), VENIȚI! (Come!), VORBIȚI! (Speak!). For irregulars: FIȚI! (Be!) from a fi, AVEȚI! (Have!) from a avea. The negative is just NU + the same form: Nu cântați! Nu mergeți! Nu fiți triști! This form is used for: addressing multiple people, addressing one person politely (dumneavoastră), giving formal/polite commands. With object pronouns, attach with hyphen: Spuneți-mi! (Tell me!), Dați-mi cartea! (Give me the book!).

Key rule

Plural / polite imperative = 2pl present indicative form. Cântați! Mergeți! Veniți! Faceți! Vorbiți! Fiți! Aveți! Negative: Nu + same form (Nu cântați!). Clitics attach with hyphen: Spuneți-mi!, Așezați-vă!

Examples

Cântați împreună!
Cânt împreună! (1sg, not imperative). / Cânți împreună! (2sg familiar)
Plural imperative = 2pl form cântați. For 2sg familiar, use 'cântă!'.
Mergeți drept înainte, vă rog.
Mergi drept (informal singular). / Merge drept (3sg).
Polite: mergeți (2pl form). Match level of formality.
Fiți atenți!
Sunteți atenți! (sounds like a statement, not command).
Imperative of a fi: fiți (with imperative tone). 'Sunteți' is indicative.

Common mistakes

Using singular familiar form with strangers/multiple people
Cântă! (to multiple people or formally)
Cântați! (plural/polite)
Polite or plural addressees require the 2pl form. Singular sounds rude or under-addresses.
Using indicative without hyphenated clitic in imperative
Spuneți mi adevărul (no hyphen)
Spuneți-mi adevărul (with hyphen)
Clitics in affirmative imperatives are ENCLITIC with a hyphen, not free.

A2Verb tenses

Conjugation IV in -î (a coborî, a hotărî, a urî)

Conjugarea a IV-a în -î

A small but important group of Conjugation IV verbs ends in -Î (with circumflex) instead of -i. Key verbs: A COBORÎ (to descend / go down), A HOTĂRÎ (to decide), A URÎ (to hate), A OMORÎ (to kill). Some take a -ĂSC infix (parallel to -ESC for -i verbs), some don't. WITHOUT -ăsc: a coborî → cobor, cobori, coboară, coborâm, coborâți, coboară. WITH -ăsc: a hotărî → hotărăsc, hotărăști, hotărăște, hotărâm, hotărâți, hotărăsc. Note: the -î is preserved in noi/voi forms (coborâm, hotărâm). In the past participle: -ât (coborât, hotărât, urât). The conjugation IS a Conj IV pattern, just with -î spelling instead of -i.

Key rule

Conj IV -î verbs: a coborî, a hotărî, a urî, a omorî. Some without -ăsc (cobor, cobori, coboară, coborâm), some with -ăsc (hotărăsc, hotărăști, hotărăște, hotărâm). Participle ends in -ÂT (coborât, hotărât, urât). Imperfect: regular -am endings.

Examples

Eu cobor la următoarea stație.
Eu coborăsc la următoarea stație.
A coborî is no-infix Conj IV-î: cobor (1sg), no -ăsc. Don't confuse with -ăsc verbs.
Tu hotărăști prea repede.
Tu hotări prea repede.
A hotărî takes -ăsc infix: hotărăști (2sg). Without -ăsc, the verb would mean nothing here.
Maria coboară la parter.
Maria cobor (1sg) la parter. / Maria coborește (using -ești pattern).
3sg of a coborî: coboară (stem alternation cobor- → coboar- + -ă).

Common mistakes

Treating -î verbs as -i verbs
A coborî → coboresc (forcing -esc) / A hotărî → hotăresc
Each verb has its own pattern: a coborî (no -ăsc, just cobor), a hotărî (with -ăsc: hotărăsc).
Don't generalise. Memorise each -î verb's pattern: with or without -ăsc.
Using -i participle for -î verbs
Am cobort / Am hotărit / Am urît
Am coborât / Am hotărât / Am urât
-î verbs take -ÂT participle, not -it (which is for -i verbs).

A2Verb tenses

Perfect Compus vs Imperfect - Basic Choice

Perfectul compus vs imperfectul - Bază

The PERFECT COMPUS (am cântat) and the IMPERFECT (cântam) are the two main past tenses in Romanian. They are NOT interchangeable — each has its own use. PERFECT COMPUS = COMPLETED past actions, specific events, things that happened at a specific time. IMPERFECT = ongoing, habitual, or descriptive past situations, background. KEY CONTRAST: 'Am cântat ieri' (I sang yesterday — completed event) vs 'Cântam când a sunat telefonul' (I was singing when the phone rang — ongoing). 'Ieri am mers la cinema' (I went to the cinema yesterday) vs 'Mergeam des la cinema' (I used to go to the cinema often). 'A fost o zi frumoasă' (It was a beautiful day — overall finished) vs 'Era frumos' (It was beautiful — describing). The choice depends on whether the action is completed (perfect) or describing/ongoing (imperfect).

Key rule

Perfect compus = completed past events (Am cântat ieri). Imperfect = ongoing, habitual, descriptive past (Cântam des / Cântam când a venit). Time markers help: ieri/acum X ani → perfect; des/de obicei/în copilărie → imperfect.

Examples

Ieri am mers la cinema.
Ieri mergeam la cinema. (would mean 'I was going / used to go' yesterday — odd)
Specific completed event yesterday: perfect compus.
Mergeam des la cinema când eram student.
Am mers des la cinema când eram student. (acceptable but suggests a completed period of frequent going).
Habitual past: imperfect mergeam. Perfect compus implies completed range.
Citeam când a sunat telefonul.
Am citit când a sunat telefonul. (= I read [and finished] when the phone rang — different sequence)
Ongoing past + interrupting event: imperfect + perfect compus.

Common mistakes

Using perfect compus for habitual past
Când eram copil, am mers des la bunici (suggests one finished period)
Când eram copil, mergeam des la bunici (habitual)
Habitual repetition in past uses imperfect. Perfect compus suggests one completed period.
Using imperfect for completed punctual events
Ieri mergeam la cinema (= I was going yesterday — odd unless interrupted)
Ieri am mers la cinema (completed event)
Specific time + completed action = perfect compus.

A2Verb usage

De când + Present for Duration (ongoing to present)

'De când' + prezent

To say 'I've been doing X for Y time' or 'since when', Romanian uses DE CÂND or DE + duration + present tense (NOT past). Examples: 'Lucrez aici de cinci ani' (I've been working here for five years — literally: 'I work here since five years'). 'Învăț româna de doi ani' (I've been learning Romanian for two years). 'De când locuiești în Cluj?' (Since when have you lived in Cluj?). Unlike English (which uses present perfect), Romanian uses PRESENT TENSE because the action is still ongoing. For past ongoing actions ending in the past, use IMPERFECT + DE: 'Locuiam acolo de 10 ani când m-am mutat' (I had been living there for 10 years when I moved).

Key rule

Ongoing duration (still happening): DE + duration + PRESENT (not past). 'Lucrez aici de cinci ani' = I've been working here for 5 years. Past-to-past: imperfect + DE ('Locuiam de 10 ani când...'). Completed duration: perfect compus or PENTRU.

Examples

Lucrez aici de cinci ani.
Am lucrat aici de cinci ani. (suggests completed past period)
Ongoing duration to present: present tense + DE. Perfect compus suggests the work is finished.
De când locuiești în Cluj?
De când ai locuit în Cluj? (suggests completed past)
'Since when' for ongoing: present tense + de când.
Învăț româna de doi ani.
Învăț româna pentru doi ani (= intended duration of two years, future).
DE for ongoing (so far). PENTRU for intended/planned duration.

Common mistakes

Calquing English present perfect
Am lucrat aici de cinci ani (calque of 'I have worked here for 5 years')
Lucrez aici de cinci ani (present tense for ongoing duration)
Romanian uses PRESENT, not perfect compus, for ongoing duration. The English present perfect doesn't translate directly.
Using PENTRU instead of DE for ongoing
Lucrez aici pentru cinci ani.
Lucrez aici de cinci ani.
PENTRU is for intended/upcoming duration. DE is for past-to-now.

A2Verb usage

Trebuie să - Advanced (different persons, past, probability)

'Trebuie să' - Avansat

We saw at A1 that TREBUIE is invariable and used as 'must / have to' with SĂ + conjunctiv. At A2 we expand: (1) PAST OBLIGATION 'had to': A TREBUIT SĂ + conjunctiv (e.g., 'Am trebuit să plec' wait — actually it's 'A trebuit să plec' = I had to leave; impersonal trebuie stays in 3sg even in past). (2) IMPERFECT 'used to have to': TREBUIA SĂ (Trebuia să fac asta zilnic = I used to have to do this daily). (3) UNFULFILLED OBLIGATION 'should have': AR FI TREBUIT SĂ ('Ar fi trebuit să te sun' = I should have called you). (4) PROBABILITY 'must (probable)': TREBUIE SĂ FIE = he must be (deduction). (5) NEGATION ambiguity: 'Nu trebuie să' can mean 'don't have to' OR 'mustn't' depending on context.

Key rule

Trebuie advanced forms: A trebuit să (past 'had to'), Trebuia să (imperfect 'used to have to / was supposed to'), Ar trebui să (should), Ar fi trebuit să (should have). Also: probability 'Trebuie să fie...' (must be...). Negative ambiguity: 'Nu trebuie să' = don't have to / mustn't.

Examples

A trebuit să plec mai devreme.
Am trebuit să plec (this exists colloquially, but standard is 'a trebuit')
Past obligation, impersonal 3sg aux: a trebuit (auxiliary 'a' for the impersonal verb).
Trebuia să te sun, dar am uitat.
Trebuie să te sun, dar am uitat (mixing present obligation with past event)
Past unfulfilled obligation: imperfect 'trebuia'. Implies action didn't happen.
Ar fi trebuit să studiezi mai mult.
Ar trebui să studiezi mai mult (= You should study — present advice).
Past regret: conditional perfect 'ar fi trebuit'. Implies study didn't happen.

Common mistakes

Using 'am trebuit' (1sg perfect) instead of 'a trebuit' (impersonal)
Am trebuit să plec (heard colloquially but the standard form is impersonal a trebuit)
A trebuit să plec.
In impersonal use, the auxiliary stays 3sg 'a': a trebuit (regardless of subject). The subject is encoded in the conjunctiv.
Confusing trebuia (imperfect, used to have to) with ar trebui (conditional, should)
Trebuia să studiezi mai mult (= you used to have to study, suggests didn't) vs Ar trebui să studiezi mai mult (= you should study now)
Choose by intent: past obligation vs present advice.
Trebuia = past obligation. Ar trebui = present soft obligation/advice.

A2Verb usage

A ști vs A cunoaște (to know — facts/skills vs people/places)

A ști vs a cunoaște

Romanian distinguishes two verbs for 'to know', like Spanish saber/conocer or French savoir/connaître. A ȘTI is for facts, information, or learned skills: ȘTIU UNDE LOCUIEȘTI (I know where you live), ȘTIU SĂ ÎNOT (I know how to swim — learned skill). A CUNOAȘTE is for being acquainted with people, places, or things: CUNOSC PE ANDREI (I know Andrei — personally), CUNOSC ORAȘUL (I know the city — familiar with). Use A ȘTI for facts/info/skills; A CUNOAȘTE for personal/spatial acquaintance. With clitic doubling for people: O CUNOSC PE MARIA (I know Maria — animate DO requires pe + clitic).

Key rule

A ȘTI = know facts, information, skills (cu să + verb). A CUNOAȘTE = know people, places, be acquainted with. Skills: 'știu să + verb'. People: 'cunosc pe + name + clitic'. Conjugate each verb correctly.

Examples

Știu adevărul.
Cunosc adevărul (less natural for 'know a fact')
Information/fact: a ști. Cunoaște 'adevărul' could work as 'be acquainted with the truth' but a ști is standard.
Cunosc pe Andrei.
Știu pe Andrei.
Person: a cunoaște. A ști doesn't take animate DOs in this sense.
Știu să înot.
Cunosc să înot.
Learned skill: a ști să + verb. A cunoaște doesn't take să.

Common mistakes

Using a ști with people
Știu pe Andrei / Știi pe Maria?
Cunosc pe Andrei / O cunoști pe Maria?
For people, always a cunoaște (with pe + clitic doubling).
Using a cunoaște with skills (să + verb)
Cunosc să cânt / Cunoști să gătești?
Știu să cânt / Știi să gătești?
Skills use a ști + să + verb. A cunoaște doesn't pair with să.

A2Verb usage

Reciprocal Reflexives - 'Each Other' (ne vedem, vă întâlniți)

Verbe reflexive reciproce

When two or more subjects do something TO EACH OTHER, Romanian uses the plural reflexive pronouns NE, VĂ, SE (same form as plain reflexive). The reading 'each other' (reciprocal) emerges from the plural subject + reflexive: NE VEDEM (we see each other), VĂ CUNOAȘTEȚI (you know each other), SE IUBESC (they love each other), NE AJUTĂM (we help each other), SE CEARTĂ (they argue with each other). Sometimes ambiguous between 'ourselves' and 'each other' — context usually disambiguates. For clarity, add UNUL PE ALTUL / UNII PE ALȚII (each other) or RECIPROC (mutually).

Key rule

Plural reflexive (ne, vă, se) + plural subject = 'each other' (reciprocal). Ne vedem (we see each other), Vă cunoașteți (you know each other), Se iubesc (they love each other). For clarity: 'unul pe altul' (each other) or 'reciproc' (mutually).

Examples

Ne vedem mâine la 5.
Vedem mâine la 5 (missing reflexive).
'See each other' = ne + verb. Plural subject = reciprocal reading.
Se iubesc de mult timp.
Iubesc de mult timp (missing reflexive for reciprocal).
'Love each other' = se + iubesc. Without reflexive: 'they love (someone)'.
Ne-am cunoscut anul trecut.
Am cunoscut anul trecut. (means I/we knew/met someone else)
Past reciprocal: ne-am + cunoscut. Without reflexive, suggests transitive object.

Common mistakes

Dropping the reflexive in reciprocal context
Vedem mâine / Cunoașteți deja / Iubesc reciproc
Ne vedem mâine / Vă cunoașteți deja / Se iubesc reciproc
Reciprocal requires the plural reflexive. Without it, the verb is transitive needing an explicit object.
Using singular reflexive for reciprocal
Mă văd cu prietenul meu (= I meet my friend, marginally OK, but 'ne vedem' is the reciprocal frame)
Ne vedem cu prietenul meu (= we meet each other / we meet up — clearer reciprocal).
Singular reflexives are purely self-reflexive. For reciprocal, use plural forms even when one specific other is mentioned.

A2Verb usage

Passive with 'se' (se vinde casa, se vorbește engleza)

Pasivul reflexiv cu se

Romanian frequently uses SE + 3sg/3pl verb to form a PASSIVE or IMPERSONAL construction. SE VINDE CASA (the house is being sold), SE VÂND CASE (houses are being sold), SE VORBEȘTE ENGLEZA AICI (English is spoken here), NU SE ȘTIE (it's not known). The verb agrees with the LOGICAL OBJECT (singular case → 3sg; plural → 3pl). This is much more common in Romanian than the analytic passive ('a fi + participle'). It's the standard way to say generic/impersonal statements: SE VINDE BINE (it sells well), SE INTRĂ (one enters / it's the way in). Often translates to English passive ('is sold') or generic 'one/people'.

Key rule

SE + verb (3sg or 3pl) = passive or impersonal. Verb AGREES with logical object: 'Se vinde casa' (sg) / 'Se vând case' (pl). Use for unstated agents: 'Se vorbește engleza' (English is spoken). Much more common than analytic passive.

Examples

Se vinde casa aceasta.
Vinde casa aceasta (without se, suggests 'someone sells the house', needs agent).
Se-passive: se + 3sg + singular object.
Se vând cărți aici.
Se vinde cărți aici (sg verb with pl object, mismatch).
Plural object → plural verb: se vând.
Aici se vorbește engleza.
Aici se vorbește engleză (without article, awkward).
Generic subject 'engleza' (with definite article = the language). 'Se vorbește' impersonal.

Common mistakes

Forgetting verb agreement with plural object
Se vinde case / Se construiește clădiri / Se vorbește multe limbi.
Se vând case / Se construiesc clădiri / Se vorbesc multe limbi.
The verb must agree in number with the logical object. Plural object → plural verb.
Using analytic passive when se-passive is more natural
Casa este vândută (acceptable, but 'Se vinde casa' is more natural).
Se vinde casa (preferred for general statements).
Romanian prefers se-passive for general/agentless statements. Analytic passive (a fi + participle) is used when the agent is named.

A2Verb usage

A pleca, a veni, a merge with Prepositions

Verbe de mișcare + prepoziție

Movement verbs (A PLECA = to leave, A VENI = to come, A MERGE = to go, A SE DUCE = to go) each pair with specific prepositions for destination, origin, and direction: LA (to/at — cities, institutions): 'Plec la birou' / 'Vin la tine' / 'Merg la mare'; ÎN (to/in — countries, interiors): 'Plec în Italia' / 'Vin în casă' / 'Merg în Cluj'; DE LA (from): 'Vin de la birou' / 'Plec de la cinci' (= from 5); DIN (out of/from country): 'Vin din România' / 'Plec din oraș'; SPRE (toward): 'Mergem spre mare'; PÂNĂ LA (as far as / until): 'Merg până la stație'. Pair each verb with its typical prepositions and contexts.

Key rule

Movement verbs + prepositions: LA + city/institution (la birou); ÎN + country/interior (în Italia); DE LA + departure point (de la birou); DIN + country origin (din România); SPRE + direction (spre mare); CU + transport (cu mașina). Each verb pairs with the right preposition for the meaning.

Examples

Plec la birou la 8.
Plec în birou la 8 (= I leave inside the office — odd).
Destination = institution: la birou. ÎN birou would specify physical interior.
Vin la tine diseară.
Vin în tine diseară (= I come inside you — weird).
Visiting a person: la + tonic pronoun (la tine = at your place / to you).
Plec în Italia luna viitoare.
Plec la Italia luna viitoare.
Country: în. Cities: la.

Common mistakes

Using ÎN for cities
Plec în București / Plec în Cluj
Plec la București / Plec la Cluj
Cities take LA. Countries take ÎN.
Using LA for countries
Plec la Italia / Vin la România
Plec în Italia / Vin în România
Countries take ÎN.

A2Verb usage

A dori, A prefera, A vrea at Conditional for Politeness

A dori / a prefera - Politețe

For polite requests and orders, Romanian uses the CONDITIONAL form of desire-verbs: AȘ VREA (I would like — softer than 'vreau'), AȘ DORI (I would like — more formal than aș vrea, used in writing/service), AȘ PREFERA (I would prefer), V-AȘ RUGA (I would ask you to — polite request). Standard service interactions, formal emails, and polite conversation use these forms. Examples: 'Aș dori o cafea, vă rog' (I would like a coffee, please — restaurant); 'Aș prefera ceaiul' (I would prefer the tea); 'V-aș ruga să așteptați' (I would ask you to wait). These soften the bluntness of the present tense 'vreau' (= I want, sounds demanding).

Key rule

For polite requests: conditional of desire-verbs. Aș vrea (casual polite), Aș dori (formal), Aș prefera (preference), V-aș ruga (polite request). Use in service, with strangers, in formal writing. Soften the directness of 'vreau' (= demanding).

Examples

Aș dori o cafea, vă rog.
Vreau o cafea! (sounds demanding in service context)
Polite formal: aș dori. Vreau is casual/blunt.
Ați dori să comandați?
Vreți să comandați? (acceptable but less polite)
Service question: ați dori (formal polite). Vreți is closer to casual.
Aș prefera ceaiul.
Prefer ceaiul (acceptable in casual context, less polite).
Polite preference: aș prefera. Prefer alone is fine but more direct.

Common mistakes

Using 'vreau' in service contexts
Vreau un cafea (in restaurant)
Aș vrea / Aș dori o cafea, vă rog.
Service contexts (restaurant, shop, hotel) require conditional politeness. Vreau sounds demanding.
Mixing politeness levels
Aș dori o cafea (formal). Și dă-mi (familiar imperative).
Aș dori o cafea. Și dați-mi (polite imperative), vă rog.
Maintain register: formal throughout, or casual throughout. Don't mix.

A2Agreement

Dative / Genitive Case - Singular Forms (omului, casei, cărții)

Cazurile dativ / genitiv - Singular

In Romanian, the DATIVE (to/for whom) and GENITIVE (whose / of whom) share the SAME forms in most cases. The case is shown by inflecting the article on the noun. For SINGULAR: MASCULINE/NEUTER nouns add -UI to the definite article ending: omul → OMULUI, scaunul → SCAUNULUI, fratele → FRATELUI. FEMININE nouns ending in -ă take -EI: casa → CASEI, fata → FETEI. FEMININE in -e: carte → cărții (with -ii). FEMININE in -ie: familie → familiei. Examples: 'Dau cartea OMULUI' (I give the book to the man — dative), 'Cartea OMULUI este aici' (The man's book is here — genitive). The form OMULUI works for both meanings; context tells you which.

Key rule

Dat/Gen singular by gender: masc/neut +ULUI (omului); masc -e +LUI (fratelui); fem -ă +EI (casei); fem -e +II (cărții); fem -ie +EI (familiei). Same forms for dative (to/for) and genitive (of/possession).

Examples

Dau cartea omului.
Dau cartea omul (using nominative for dative).
Dative requires the -ului ending: omului. Nominative omul is wrong here.
Cartea omului este nouă.
Cartea om este nouă (using bare stem for genitive).
Genitive 'of the man': omului. Same form as dative.
Trimit un email profesorului.
Trimit un email profesor (using nominative).
Dative for IO of trimitere: profesorului.

Common mistakes

Using nominative form where dat/gen is required
Dau cartea om / Cartea Maria / Trimit email profesor
Dau cartea omului / Cartea Mariei / Trimit email profesorului
Romanian marks case via inflection. Don't use bare nouns where dat/gen is needed.
Confusing fem -ă pattern (mamei) with masc/neut (omului)
Dau Mariului (treating Maria as masc) / Casa omei (treating om as fem)
Dau Mariei / Casa omului
Gender determines the inflection pattern. Check: masc/neut → -ului; fem → -ei.

A2Agreement

Dative / Genitive Case - Plural Forms (oamenilor, caselor, scaunelor)

Cazurile dativ / genitiv - Plural

The PLURAL dative/genitive ending is the SAME for all genders: -LOR (attached to the plural definite form). Examples: oameni → OAMENILOR (men → to/of the men), case → CASELOR (houses → to/of the houses), scaune → SCAUNELOR (chairs → to/of the chairs), cărți → CĂRȚILOR (books → to/of the books). The pattern is: PLURAL FORM + -LE + -OR → -LOR. Examples: 'Dau cărțile copiilor' (I give the books to the children — dative). 'Casa părinților' (my parents' house — genitive). For indefinite: 'unor' (to/of some). 'Dau cărți unor copii' (I give books to some children).

Key rule

Dat/Gen plural: -LOR for all genders. Add to plural form: oameni → oamenilor, case → caselor, scaune → scaunelor, cărți → cărților. Indefinite plural: unor (= to/of some).

Examples

Dau cărțile copiilor.
Dau cărțile copii.
Dative pl: copiilor (-lor on plural).
Casa părinților este mare.
Casa părinți este mare.
Genitive pl: părinților.
Trimit invitații prietenilor.
Trimit invitații prieteni.
Dative pl: prietenilor.

Common mistakes

Using nominative plural where Dat/Gen is required
Dau cărțile copii / Casa părinți
Dau cărțile copiilor / Casa părinților
Plural Dat/Gen requires -LOR. Don't use bare plural.
Forgetting -lor ending entirely
Cărților copii / Casa părintele plural
Cărțile copiilor / Casa părinților
-LOR is mandatory for plural Dat/Gen. It's at the END of the noun.

A2Agreement

Basic Genitive of Possession (cartea Mariei, casa părinților)

Genitivul posesiv - Bază

Romanian expresses possession ('X's Y' or 'the Y of X') through the GENITIVE case. Pattern: head-noun (articulated) + possessor-noun-in-genitive. Examples: CARTEA MARIEI (Maria's book / the book of Maria), CASA PĂRINȚILOR (my parents' house), MAȘINA VECINULUI (the neighbour's car), GEANTA SURORII MELE (my sister's bag). The possessor takes the Dat/Gen ending (-ului, -ei, -ii, -ilor, -elor). For most nouns and FEMININE NAMES, the possessor takes the inflected ending directly. For MASCULINE NAMES and FOREIGN NAMES, use 'lui' before the name (covered in next tag): cartea LUI ANDREI, romanul LUI EMINESCU. The possessor follows the head noun.

Key rule

Genitive possession: head-noun (def) + possessor in Dat/Gen. Common nouns: cartea omului, casa Mariei (fem in -a), pagina cărții (fem in -e). For 'a book OF mine/Maria's': 'o carte a mea / a Mariei' (with possessive article a).

Examples

Cartea Mariei este pe masă.
Cartea Maria este pe masă.
Genitive of Maria: Mariei (fem -a → -ei).
Casa părinților mei este mare.
Casa părinți mei este mare.
Genitive plural: părinților (-lor).
Mașina vecinului este nouă.
Mașina vecin este nouă.
Genitive masc sg: vecinului.

Common mistakes

Forgetting to inflect the possessor
Cartea Maria / Casa părinți / Mașina vecin
Cartea Mariei / Casa părinților / Mașina vecinului
Possessor must be in Dat/Gen form. Bare nominative is wrong.
Calquing English 's structure
Maria s carte / Andrei s casa (using English 's literally)
Cartea Mariei / Casa lui Andrei
Romanian uses post-head genitive with inflected possessor, not preposed 's. Word order: head + possessor.

A2Agreement

Proclitic 'lui' for Masculine and Unadapted Names (cartea lui Andrei)

Genitivul cu 'lui' pentru nume masculine

For MASCULINE NAMES and FOREIGN/UNADAPTED NAMES, Romanian uses the proclitic LUI before the name to form the genitive/dative (instead of inflecting the name itself). Examples: cartea LUI ANDREI (Andrei's book), romanele LUI EMINESCU (Eminescu's novels), mașina LUI BUSH (Bush's car — foreign name), prietenia LUI MICHAEL JACKSON (Michael Jackson's friendship). The pattern is: head-noun + LUI + masculine name (uninflected). This is one of Romania's most idiosyncratic genitive strategies — masculine names DON'T inflect like common nouns. Female names DO inflect (Mariei), but male names take LUI.

Key rule

Masculine names + foreign names take PROCLITIC LUI for genitive/dative: cartea lui Andrei, romanele lui Eminescu, mașina lui Bush. LUI is invariable. Common nouns don't take lui — they inflect directly (cartea omului).

Examples

Cartea lui Andrei este pe masă.
Cartea Andreiului este pe masă.
Masculine name takes proclitic LUI. Don't inflect Andrei as if a common noun.
Romanele lui Eminescu sunt celebre.
Romanele Eminescului sunt celebre.
Names in -u (and foreign names) take LUI.
Casa lui Bush este în Texas.
Casa Bushului este în Texas.
Foreign name: LUI Bush. Don't add -ului.

Common mistakes

Inflecting masculine names with -ului
Andreiului / Mihaiului / Ionului / Vlădului
lui Andrei / lui Mihai / lui Ion / lui Vlad
Masculine names use the PROCLITIC LUI pattern. They DON'T take -ului like common nouns.
Using LUI with common masculine nouns
Cartea lui om / Camera lui frate
Cartea omului / Camera fratelui
Common nouns (om, frate) inflect normally (omului, fratelui). LUI is for proper names only.

A2Agreement

Demonstrative Adjectives - Postposed (omul acesta, casa aceasta)

Adjectivul demonstrativ postpus

Romanian has TWO positions for demonstrative adjectives ('this', 'that'): PREPOSED (covered at A1, acest, această, acești, aceste — no extra -a) and POSTPOSED (this tag, with extra -a: acesta, aceasta, aceștia, acestea, acela, aceea, aceia, acelea). Postposed forms come AFTER the noun, which must be ARTICULATED (definite). Examples: PREPOSED 'acest om' (this man) = POSTPOSED 'omul acesta' (this man — literally 'the man this'). The postposed form is more colloquial/emphatic. Forms: omul ACESTA, casa ACEASTA, copiii AceȘTIA, cărțile ACESTEA. Plus distal versions for 'that': omul ACELA, casa ACEEA, copiii ACEIA, cărțile ACELEA. The article and the demonstrative both agree in gender and number.

Key rule

Postposed demonstratives have extra -a: acesta, aceasta, aceștia, acestea (this). Acela, aceea, aceia, acelea (that). Used AFTER articulated noun (omul acesta). Both article and demonstrative agree in gender, number, case.

Examples

Omul acesta este profesorul meu.
Om acesta este profesorul meu (unarticulated noun).
Postposed demonstrative requires DEFINITE/ARTICULATED noun: omUL acesta.
Casa aceasta este nouă.
Casa această este nouă (preposed form misplaced).
Postposed form has -a at end: aceasta. Preposed acastă goes BEFORE noun.
Băieții aceștia joacă fotbal.
Băieții acești joacă fotbal (preposed form postpositioned).
Postposed masc pl: aceștia (with -a). Acești is preposed.

Common mistakes

Using preposed form in postposed position (or vice versa)
Omul acest este aici (preposed form in postposed slot) / Acesta om vine (postposed form preposed)
Omul acesta este aici / Acest om vine
Preposed: acest (no -a, before unarticulated noun). Postposed: acesta (with -a, after articulated noun). Match the form to the position.
Forgetting article on noun before postposed demonstrative
Om acesta / Casă aceasta / Băieți aceștia
Omul acesta / Casa aceasta / Băieții aceștia
Postposed construction requires DEFINITE article on the noun. Don't drop it.

A2Agreement

Irregular Adjective Forms (bun, mic, mare, nou, vechi)

Adjective neregulate

Most Romanian adjectives have 4 forms (masc sg / fem sg / masc pl / fem pl): BUN, BUNĂ, BUNI, BUNE. But many common adjectives have IRREGULAR or REDUCED form sets: MIC → mic, mică, mici, mici (3 forms — pl same for both genders); MARE → mare, mari (2 forms — same for both genders, only number differs); NOU → nou, nouă, noi, noi (with stem alternation); VECHI → vechi (invariable in masc/neut) and veche, vechi (for fem sg/pl); ROȘU → roșu, roșie, roșii, roșii (with stem change); FRUMOS → frumos, frumoasă, frumoși, frumoase (with diphthong shift). Memorise these patterns for the most common adjectives.

Key rule

Adjective form counts vary: 4-form (bun/bună/buni/bune), 3-form (mic/mică/mici, masc-pl=fem-pl), 2-form (mare/mari — single per number), invariable (roz, gri, mov). Memorise the 4 forms for each new adjective.

Examples

un copil bun, o fată bună, doi copii buni, două fete bune (4 distinct forms)
una fată bun (wrong fem sg form)
Bun is 4-form: bun/bună/buni/bune. Match gender and number.
un copil mic, o fată mică, doi copii mici, două fete mici
două fete mice (made-up form)
Mic: masc-pl = fem-pl = mici. 3-form effectively.
un câine mare, o casă mare, doi câini mari, două case mari
două case mare (no plural)
Mare is 2-form: same for both genders, only number differs. Mari for plural.

Common mistakes

Using bare masc-sg form for all positions
Două fete frumos (using masc form for fem pl) / Casă bun (masc sg for fem sg)
Două fete frumoase / Casă bună
Adjectives must agree with noun in gender and number. Always check the 4-form pattern.
Forgetting palatalisation in masc pl
Doi băieți frumosi / Doi câini lungi (wait, lungi is correct; check examples)
Doi băieți frumoși / Doi câini lungi (correct: lung → lungi)
Stem-final consonants palatalise before -i: -s → -ș (frumoși), -t → -ț (bogați).

A2Agreement

Comparative of Adjectives (mai mare, mai puțin mare, la fel de mare)

Comparativul adjectivului

To compare with Romanian adjectives, use these patterns: MAI + adjective + DECÂT / CA (more X than): 'Maria este MAI MARE DECÂT Andrei' (Maria is bigger than Andrei). MAI PUȚIN + adjective + DECÂT / CA (less X than): 'Andrei este MAI PUȚIN MARE DECÂT Maria' (Andrei is less big than Maria). LA FEL DE / TOT ATÂT DE / AȘA DE + adjective + CA (as X as): 'Maria este LA FEL DE MARE CA Andrei' (Maria is as big as Andrei). The adjective still agrees in gender/number with the subject: 'Casele sunt mai mari decât apartamentele.' DECÂT or CA after comparative — both common, with subtle preference for decât in standard.

Key rule

Comparative: MAI + adj + DECÂT/CA (more X than); MAI PUȚIN + adj + DECÂT/CA (less X than); LA FEL DE + adj + CA (as X as). Adjective still agrees with subject. Difference: 'cu X' (cu doi ani mai mare).

Examples

Maria este mai înaltă decât Andrei.
Maria este mai înalt decât Andrei (using masc form for fem subject).
Comparative still requires gender agreement: înaltă for fem subject Maria.
Cartea este mai interesantă decât filmul.
Cartea este mai interesant decât filmul (fem subject needs fem adj).
Mai + adj agreeing with subject: mai interesantă (fem sg).
Casele acestea sunt mai mari ca apartamentele.
Casele acestea este mai mari ca apartamentele (singular verb).
Plural subject + pl agreement in adj: mai mari. Verb 'sunt' (pl).

Common mistakes

Forgetting adjective agreement in comparative
Maria este mai înalt decât Andrei (using masc with fem subject)
Maria este mai înaltă decât Andrei
Adjective agreement with subject still applies after 'mai'.
Using DECÂT after 'la fel de'
La fel de mare decât Andrei
La fel de mare ca Andrei
Equality 'la fel de' pairs with CA, not DECÂT.

A2Agreement

Relative Superlative (cel mai mare, cea mai bună)

Superlativul relativ

The superlative ('the most X / the X-est') uses the DEMONSTRATIVE ARTICLE 'cel/cea/cei/cele' + MAI + adjective. The article matches the noun's gender/number: CEL MAI MARE (the biggest masc/neut sg), CEA MAI BUNĂ (the best fem sg), CEI MAI BUNI (the best masc pl), CELE MAI BUNE (the best fem/neut pl). Examples: 'Maria este CEA MAI BUNĂ studentă' (Maria is the best student). 'Bucureștiul este CEL MAI MARE oraș' (Bucharest is the biggest city). For 'the most + adv': CEL MAI + adv: 'Maria învață cel mai repede' (Maria learns the fastest). 'OF' / 'IN' use DIN: 'Cea mai înaltă DIN clasă' (the tallest in the class).

Key rule

Superlative: CEL/CEA/CEI/CELE + MAI + adj. Cel (m/n sg), cea (f sg), cei (m pl), cele (f/n pl). Of a group: + DIN/DINTRE. Negative: cel mai puțin + adj. Adj agrees with noun.

Examples

Maria este cea mai bună studentă.
Maria este cel mai bună studentă (cel mismatched with fem).
Fem subject → CEA (fem sg) + mai bună (fem adj).
Bucureștiul este cel mai mare oraș din România.
Bucureștiul este cea mai mare oraș (using fem with neut).
Neut oraș → CEL (neut/masc sg form).
Aceștia sunt cei mai buni studenți ai clasei.
Aceștia sunt cele mai buni studenți (gender mismatch).
Masc pl studenți → CEI mai buni.

Common mistakes

Using wrong gender of CEL/CEA/CEI/CELE
Maria este cel mai bună studentă (cel with fem) / Băieții sunt cele mai buni (cele with masc)
Cea mai bună studentă / cei mai buni băieți
CEL/CEA/CEI/CELE must agree with head noun's gender and number.
Forgetting adjective agreement too
Cea mai bun (using masc adj with fem cea)
Cea mai bună (fem adj)
Both the article AND the adjective agree with the noun. Don't agree only one.

A2Agreement

Irregular Comparatives and Adverb/Adjective Pairs (bun → mai bun, bine → mai bine)

Comparative neregulate

Some Romanian adjectives have RELATED ADVERBS with different stems, and the comparative is straightforward (just add MAI). KEY PAIRS: BUN (adj 'good') → BINE (adv 'well'). Comparatives: MAI BUN (better — adj) / MAI BINE (better — adv). Superlatives: CEL MAI BUN / CEL MAI BINE. RĂU (bad) → RĂU (adv). Comparative MAI RĂU (or MAI PROST informally). MULT (much/many) → MULT (adv too). Comparative MAI MULT (more — mass) / MAI MULȚI / MAI MULTE (more — count). PUȚIN (little) similarly. Unlike English (good → better, well → better, both irregular), Romanian comparatives are REGULAR ('mai + form'); only the base adj/adv pair is distinct. Be careful: 'mai bun' (better — adj for noun) vs 'mai bine' (better — adv for verb).

Key rule

Comparatives are regular (just 'mai + form'). Adj/adv pairs differ: bun (adj 'good') vs bine (adv 'well') → mai bun (better, adj) vs mai bine (better, adv). Mult: mai mult (adv/mass), mai mulți (count masc pl), mai multe (count fem pl).

Examples

Maria este mai bună decât Andrei.
Maria este mai bine decât Andrei (using adv form for adj position)
Adj position (after a fi): bună. BINE is the adverb.
Maria învață mai bine decât Andrei.
Maria învață mai bună decât Andrei (using adj for adv position)
Adverb modifying învață: BINE. BUNĂ is adjectival.
Mă simt mai bine acum.
Mă simt mai bună acum.
'A se simți' takes adverb: mai bine (= I feel better).

Common mistakes

Using BUNĂ where BINE is needed (adverb position)
Mă simt mai bună / Învăț mai bună
Mă simt mai bine / Învăț mai bine
Adverbs (modifying verbs): BINE. Adjectives (predicate or noun-modifying): BUNĂ.
Using BINE where BUNĂ is needed (adjective position)
Maria este mai bine ca Andrei (Maria is more well = better, but as predicate of fi for fem subject, you want bună)
Maria este mai bună ca Andrei.
After 'a fi' with adjectival meaning: bună (with agreement). Bine after 'a fi' would mean 'feels well' (different sense).

A2Agreement

Vocative Case - Basic Forms (Ioane!, doamnă!, băiete!)

Vocativul - Bază

Romanian has a VOCATIVE case for directly addressing someone — calling their name, getting their attention, or in formal greetings. Unlike Spanish/Italian/French (which lost vocative), Romanian preserves productive vocative endings. MASCULINE NOUNS: add -E or -ULE (Ioane!, băiete!, omule!, doamne! 'God!'). FEMININE NOUNS: typically -O (Mario!, doamnă! — actually doamnă uses unchanged, but for names: Ano! Mario! Cristino!). Some names take vocative -ă form too. PLURAL: -ILOR / -ELOR (oamenilor! băieților! doamnelor!). Used in: direct address, exclamations, polite greetings. 'Doamnă, vă rog!' (Madam, please!), 'Domnule profesor!' (Mr. Professor!), 'Băiețel, vino aici!' (Little boy, come here!).

Key rule

Vocative case for direct address: masc -E/-ULE (Ioane!, băiete!, domnule!), fem -O for names (Mario!, Ano!), plural -ILOR/-ELOR (doamnelor!, domnilor!). Used in calling, greeting, exclaiming.

Examples

Ioane, vino aici!
Ion, vino aici (using nominative for address).
Direct address requires vocative: Ioane!
Mario, unde ești?
Maria, unde ești (acceptable colloquially but vocative Mario is preferred for direct address).
Feminine name vocative: -a → -o (Maria → Mario).
Domnule Popescu, vă rog!
Domn Popescu, vă rog!
Vocative of domn: domnule. Used before name in polite address.

Common mistakes

Using nominative for direct address
Ion, vino aici! / Maria, ce faci?
Ioane, vino aici! / Mario, ce faci?
Direct address requires vocative. Ion → Ioane; Maria → Mario.
Using articulated forms in vocative
Domnul Popescu, vă rog (= the Mr. Popescu, please?)
Domnule Popescu, vă rog!
Vocative requires the unarticulated/special form: domnule, not domnul. Articulated forms are nominative.

A2Pronouns

Accusative Clitics - Placement Variants (preverbal, with auxiliary, with infinitive)

Pronume neaccentuate Ac. - Plasare

Romanian accusative clitics (mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le) appear in different POSITIONS depending on the verb form: (1) SIMPLE PRESENT/IMPERFECT — clitic BEFORE the verb: 'Îl văd' (I see him), 'O cunosc' (I know her), 'Mă ajuți' (You help me). (2) PERFECT COMPUS — clitic + auxiliary fuses: 'L-am văzut' (I saw him), 'Te-am cunoscut' (I met you). Special: fem 'o' goes AFTER the participle: 'Am văzut-o' (I saw her). (3) WITH SĂ + CONJUNCTIV — clitic before the conjunctiv verb: 'Vreau să te văd' (I want to see you), 'Pot să-l ajut' (I can help him). (4) WITH IMPERATIVES — clitic ATTACHES enclitically to the verb: 'Cheamă-mă!' (Call me!), 'Vezi-l!' (See him!). Negative: 'Nu mă chema!' (Don't call me — clitic returns before verb).

Key rule

Accusative clitic placement: BEFORE verb in simple tenses (îl văd, te aud); FUSED with aux in perfect compus (l-am văzut); BEFORE conjunctiv after să (vreau să-l văd); AFTER verb in affirmative imperative (vezi-l!); BEFORE verb in negative imperative (nu-l vedea!).

Examples

Îl văd pe Andrei zilnic.
Văd îl pe Andrei zilnic.
Simple present: clitic BEFORE verb.
L-am văzut ieri.
Îl am văzut ieri.
Perfect compus: clitic fuses with aux (îl + am → l-am).
Am văzut-o pe Maria.
O am văzut pe Maria.
Fem 'o' in perfect compus: POST-participle.

Common mistakes

Treating clitic position as English-style (after verb)
Văd îl / Aud te / Cunosc o
Îl văd / Te aud / O cunosc (preverbal in simple tenses)
Romanian clitics precede the verb (or auxiliary) in declarative non-imperative contexts.
Forgetting elision in perfect compus
Îl am văzut / Te am cunoscut
L-am văzut / Te-am cunoscut
Clitics fuse with vowel-initial auxiliary: îl + am → l-am.

A2Pronouns

Dative Clitics with Specific Verbs (îmi place, îți spun, îi dau)

Pronume neaccentuate Dat. - Verbe specifice

Some Romanian verbs DEMAND a dative clitic (indirect object): A SPUNE (tell), A DA (give), A TRIMITE (send), A SCRIE (write to), A RĂSPUNDE (answer), A MULȚUMI (thank), A PLĂCEA (please/like — îmi place), A LIPSI (lack/miss — îmi lipsește). The dative clitics (îmi, îți, îi, ne, vă, le) indicate WHO RECEIVES or experiences. Examples: 'ÎMI place cafeaua' (I like coffee — lit. coffee pleases ME), 'ÎȚI dau cartea' (I give YOU the book), 'ÎI mulțumesc' (I thank HER/HIM), 'NE scrie des' (he writes to US often), 'VĂ răspund' (I answer YOU-pl), 'LE explic' (I explain to THEM). Master these verb-clitic pairings as fixed lexical units.

Key rule

Dative clitics (îmi, îți, îi, ne, vă, le) are required by verbs of transfer (a da, a trimite), communication (a spune, a scrie, a răspunde), thanking (a mulțumi), and experiential (a plăcea, a lipsi). Same placement rules as accusative clitics.

Examples

Îmi place cafeaua.
Place mie cafeaua. (without clitic)
A plăcea requires dative clitic + reverse-subject construction. Îmi is obligatory.
Îți spun adevărul.
Spun adevărul ție (tonic alone without clitic, less natural).
A spune typically takes dative clitic (îți) for IO.
Le mulțumesc pentru cadou.
Mulțumesc lor pentru cadou (tonic alone).
A mulțumi takes dative: le mulțumesc (3pl dative clitic).

Common mistakes

Using accusative clitic instead of dative
O spun adevărul (using acc o for dat îi)
Îi spun adevărul / I-am spus adevărul
A spune takes dative. 3sg dat = îi (gender-invariant), not o (acc fem).
Forgetting clitic with dative-requiring verbs
Plac ciocolata (without îmi)
Îmi place ciocolata
A plăcea inverts subject and requires dative clitic for the experiencer.

A2Pronouns

Basic Clitic Doubling (Îl văd pe Ion, O cunosc pe Maria)

Dublarea clitică - Bază

When a Romanian direct object is SPECIFIC AND ANIMATE (a named person, definite human referent), it requires BOTH a clitic pronoun AND the noun phrase with PE: 'ÎL VĂD PE ANDREI' (I see Andrei — lit. 'I him-see PE Andrei'), 'O CUNOSC PE MARIA' (I know Maria), 'ÎI VĂD PE PĂRINȚI' (I see my parents). This is called CLITIC DOUBLING and is OBLIGATORY in Romanian — you cannot drop either the clitic or pe + DO. Without clitic: '*Văd pe Andrei' or '*Cunosc pe Maria' is ungrammatical. The clitic agrees in gender/number with the named person. Plural: îi (masc/mixed) / le (fem only). Singular: îl (masc), o (fem).

Key rule

Clitic doubling: animate specific DOs require BOTH a clitic AND pe + NP. Îl văd pe Andrei, O cunosc pe Maria, Îi salut pe părinți. Obligatory with proper names and definite animate NPs. The clitic agrees in gender/number with the named referent.

Examples

Îl văd pe Andrei zilnic.
Văd pe Andrei zilnic. (missing clitic) / Îl văd Andrei zilnic. (missing pe)
Both elements obligatory: clitic îl + pe + name.
O cunosc pe Maria de mult.
Cunosc pe Maria de mult. / O cunosc Maria de mult.
Fem doubling: o + pe + Maria.
Îi văd pe părinți zilnic.
Văd pe părinți zilnic. (missing clitic)
Pl doubling: îi (mixed/masc) + pe + plural noun.

Common mistakes

Dropping the clitic when pe + name is used
Văd pe Andrei / Cunosc pe Maria
Îl văd pe Andrei / O cunosc pe Maria
Both clitic AND pe + name are obligatory. Can't drop either.
Dropping pe when using the clitic
Îl văd Andrei / O cunosc Maria
Îl văd pe Andrei / O cunosc pe Maria
Pe is obligatory before specific animate DO. Don't omit.

A2Pronouns

Order of Multiple Clitics - Basic (mi-l dă, ți-o spun, ni-i arată)

Ordinea cliticelor - Bază

When two clitics appear together (DATIVE + ACCUSATIVE), the order is DATIVE FIRST, then ACCUSATIVE: 'Mi-l dă' (he gives it to me — mi-DAT + l-ACC), 'Ți-o spun' (I tell it to you — ți-DAT + o-ACC), 'Ni-i arată' (he shows them to us — ni-DAT + i-ACC), 'Vi le scriu' (I write them to you — vi-DAT + le-ACC). Dative clitic forms slightly change before accusative: îmi → mi-, îți → ți-, îi → i-, ne → ni-, vă → vi-, le → li-. The accusative clitic (acc) stays the same: l, o, i, le. Hyphens connect dative + accusative.

Key rule

Two clitics: DATIVE precedes ACCUSATIVE. Dative forms in cluster: mi-, ți-, i-, ni-, vi-, li-. Accusative unchanged: -l, -o, -i, -le. Examples: mi-l dă, ți-o spun, ni-i arată, vi-l prezint, li-l dau.

Examples

Mi-l dă cu plăcere.
L-mi dă (wrong order — acc before dat) / Îmi-l dă (using solo dative form)
Order: dat (mi-) + acc (-l) + verb. Dat first.
Ți-o spun mâine.
Ți o spun (no hyphen) / O-ți spun (wrong order)
Dative ți- + accusative o (fem 3sg). Hyphen joins them: ți-o.
Ni-i arată profesorul.
I-ni arată / Ni îi arată
1pl dat ni- + 3pl acc -i = ni-i. Dat first, hyphen joining.

Common mistakes

Wrong order: accusative before dative
L-mi dă / O-ți spun
Mi-l dă / Ți-o spun
Romanian rule: dative ALWAYS precedes accusative in clusters.
Using solo dative forms in clusters
Îmi-l dă / Îți-o spun
Mi-l dă / Ți-o spun
Dative forms reduce in clusters: îmi → mi-, îți → ți-, îi → i-, ne → ni-, vă → vi-, le → li-.

A2Pronouns

Relative Pronoun CARE (basic uses)

Pronumele relativ 'care' - Bază

The most common Romanian relative pronoun is CARE (= 'who/which/that'). It introduces relative clauses and links them to an antecedent: 'Cartea CARE este pe masă este nouă' (The book that is on the table is new). 'Omul CARE vine este profesorul meu' (The man who is coming is my professor). CARE is the same form for both genders and numbers in nominative (subject position) and basic accusative. For animate direct objects, use PE CARE with clitic doubling (covered in next tag). For dative/genitive: CĂRUI, CĂREIA, CĂROR (covered at B1). At A2: master care for subject and inanimate object relatives.

Key rule

CARE = main relative pronoun (who/which/that). Universal for nominative subject relatives (Omul CARE vine). After prepositions (cu care, în care). Inanimate DO can use bare 'care' or 'care + resumptive clitic'. For animate DO: pe care (next tag).

Examples

Omul care vine este profesorul meu.
Omul ce vine este profesorul meu (acceptable in some contexts, but care is more standard).
Subject relative: care is the standard pronoun.
Cartea care este pe masă este nouă.
Cartea care fi pe masă este nouă (using conjunctiv after care unnecessarily).
Care + indicative verb in relative clause.
Casa în care locuiesc este mare.
Casa în ce locuiesc este mare (using 'ce' instead).
After preposition: în + care. 'Ce' is generally not used after prepositions.

Common mistakes

Using 'ce' instead of 'care' after prepositions
Casa în ce locuiesc / Persoana cu ce vorbesc
Casa în care locuiesc / Persoana cu care vorbesc
After prepositions, 'care' is standard. 'Ce' is mainly for headless/general relatives.
Missing commas with non-restrictive relatives
Maria care este profesoara mea vine astăzi (without commas — restrictive reading wrong)
Maria, care este profesoara mea, vine astăzi
Parenthetical info needs commas. Restrictive (defining which) doesn't.

Lenguia Premium

Halfway there — imagine actually using all of this.

Lenguia's AI tutor explains any of these Romanian grammar topics in seconds and builds practice around the ones you get wrong.

Try for Just $1

A2Pronouns

Relative 'pe care' with Resumptive Clitic (omul pe care îl văd)

'Pe care' relativ cu reluare clitică

When the antecedent is an ANIMATE SPECIFIC PERSON and serves as DIRECT OBJECT in the relative clause, use 'PE CARE' + a RESUMPTIVE CLITIC: 'Omul PE CARE ÎL văd' (The man WHOM I see — lit. 'the man PE CARE I-him-see'). 'Fata PE CARE O cunosc' (The girl WHOM I know). 'Părinții PE CARE ÎI întâlnesc' (The parents WHOM I meet). The pe + care + clitic combination is REQUIRED for animate direct-object antecedents. The clitic agrees with the antecedent's gender/number: ÎL (m sg), O (f sg), ÎI (m pl), LE (f pl).

Key rule

Relative 'pe care' + resumptive clitic for animate specific DOs in relative clauses. Clitic agrees with antecedent: îl (m sg), o (f sg), îi (m pl), le (f pl). Examples: omul pe care îl văd, fata pe care o cunosc, părinții pe care îi întâlnesc.

Examples

Omul pe care îl văd este vecinul meu.
Omul care îl văd / Omul pe care văd (without resumptive clitic)
Pe care + obligatory resumptive clitic (îl for masc sg DO).
Fata pe care o cunosc lucrează aici.
Fata pe care cunosc (without clitic) / Fata care o cunosc (without pe — less standard for animate).
Animate fem sg DO: pe care + o.
Părinții pe care îi întâlnesc sunt simpatici.
Părinții pe care întâlnesc (no clitic) / Părinții care îi întâlnesc.
Animate pl masc DO: pe care + îi.

Common mistakes

Dropping the resumptive clitic
Omul pe care văd / Fata pe care cunosc
Omul pe care îl văd / Fata pe care o cunosc
Pe care REQUIRES the resumptive clitic. Both elements obligatory.
Dropping pe before care
Omul care îl văd / Fata care o cunosc
Omul pe care îl văd / Fata pe care o cunosc
Animate specific DO antecedent requires pe + care + clitic.

A2Pronouns

Relative Pronoun CE (and ceea ce — headless relatives)

Pronumele relativ 'ce'

Besides CARE, Romanian uses CE as a relative pronoun in some contexts: (1) HEADLESS RELATIVES ('what' without antecedent): 'Nu știu CE vrei' (I don't know WHAT you want). 'Spune-mi CE crezi' (Tell me WHAT you think). (2) CEEA CE (headless relative = 'that which / what'): 'CEEA CE îmi place este X' (WHAT I like is X). 'Tot CEEA CE știu este puțin' (All THAT I know is little). (3) COLLOQUIAL substitute for 'care' in some contexts: 'Cartea CE o citesc' (acceptable colloquial; care more standard). Don't use CE after prepositions — use CARE instead.

Key rule

CE relative: headless ('what' without antecedent) — Nu știu ce vrei. CEEA CE: 'what / that which' for emphasis or sentence-starting — Ceea ce îmi place... For antecedented relatives, use CARE. Don't use CE after prepositions.

Examples

Nu știu ce vrei.
Nu știu care vrei (using care for headless).
Headless relative: ce. Care needs an antecedent.
Spune-mi ce s-a întâmplat.
Spune-mi care s-a întâmplat.
What happened: ce s-a întâmplat (headless).
Ceea ce îmi place este liniștea.
Ce îmi place este liniștea (less formal/emphatic).
Sentence-starting emphasis: ceea ce.

Common mistakes

Using CE where CARE is needed (with antecedent)
Omul ce vine este profesorul (acceptable colloquial)
Omul care vine este profesorul (standard)
With antecedent, CARE is the standard relative. CE works only colloquially as substitute.
Using CE after prepositions
Casa în ce locuiesc / Persoana cu ce vorbesc
Casa în care locuiesc / Persoana cu care vorbesc
CE doesn't follow prepositions in relative use. Always CARE after prep.

A2Pronouns

Distal Demonstrative Pronouns (acela, aceea, aceia, acelea + celălalt)

Pronume demonstrative distale

The DISTAL demonstrative pronouns (= 'that one') stand alone, without a noun: ACELA (masc/neut sg), ACEEA (fem sg, with double 'e'!), ACEIA (masc pl), ACELEA (fem/neut pl). Used to point at something far/distant: 'Vreau acela' (I want THAT one), 'Aceea este sora mea' (THAT one is my sister), 'Iau acelea' (I'll take those). For colloquial speech: ăla, aia, ăia, alea (informal forms). Plus the CELĂLALT SERIES (= 'the other one'): celălalt (m sg), cealaltă (f sg), ceilalți (m pl), celelalte (f/n pl). 'Vreau celălalt' (I want the other one). Forms a useful 'this/that/the other' triple set: acesta / acela / celălalt.

Key rule

Distal pronouns (that one): acela (m/n sg), aceea (f sg, double e), aceia (m pl), acelea (f/n pl). Stand alone. Colloquial: ăla, aia, ăia, alea. The other one: celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte.

Examples

Vreau acela, nu pe acesta.
Vreau acel, nu pe acest. (using adj forms as standalone)
Standalone needs the -a forms: acela, acesta (not adj acel, acest).
Aceea este sora mea.
Acea este sora mea (using adj form as pronoun).
Standalone fem sg: aceea (double e). Adj form acea is for preposed adjective use.
Pe acela îl cunosc bine.
Acela îl cunosc bine (without pe for animate DO).
Animate DO: pe + acela + clitic îl doubling.

Common mistakes

Using adjective forms (acel, acea) as pronouns (no -a)
Vreau acel / Acea este Maria
Vreau acela / Aceea este Maria
Standalone pronouns require the -a final form: acela, aceea, aceia, acelea.
Forgetting double e in 'aceea'
Vreau acea (using one e form) / acea este mama (similar)
Vreau aceea / Aceea este mama
Fem sg distal pronoun: aceea (with two e's). Distinct from adj acea (one e).

A2Pronouns

Possessive Pronouns with the Possessive Article (al meu, a mea, ai mei, ale mele)

Pronume posesive cu articolul 'al/a/ai/ale'

When a possessive stands ALONE (without a following noun), Romanian uses the POSSESSIVE ARTICLE 'AL/A/AI/ALE' + the possessive form: AL MEU (mine, masc/neut sg), A MEA (mine, fem sg), AI MEI (mine, masc pl), ALE MELE (mine, fem/neut pl). 'Cartea aceasta este A MEA' (This book is MINE). 'Pixul acesta este AL MEU' (This pen is MINE). 'Florile sunt ALE MELE' (The flowers are MINE). The article (al/a/ai/ale) agrees with the POSSESSED THING (= what's being talked about). The possessive (meu/mea/mei/mele etc.) inflects normally. For 'his/her': AL LUI / A LUI for him; AL EI / A EI for her (lui/ei are invariable, the article changes by possessed).

Key rule

Standalone possessive pronoun: AL/A/AI/ALE (agreeing with possessed) + meu/tău/său/lui/ei/nostru/vostru/lor (agreeing or invariable). Examples: al meu (m sg mine), a mea (f sg mine), ai mei (m pl mine), ale mele (f pl mine).

Examples

Cartea aceasta este a mea.
Cartea aceasta este mea (without article).
Standalone needs article: a (fem sg matching cartea) + mea.
Pixul este al tău.
Pixul este tău (without article).
Standalone masc sg: al + tău.
Pisicile sunt ale noastre.
Pisicile sunt noastre (without article).
Standalone fem pl: ale + noastre.

Common mistakes

Omitting article in standalone use
Cartea este mea / Pixul este tău
Cartea este a mea / Pixul este al tău
Standalone possessive REQUIRES the article (al/a/ai/ale). Otherwise it sounds like an attempt to modify with bare adjective.
Adding article when adjective is in attributive position
Cartea a mea (adding a before mea when directly modifying)
Cartea mea (no article)
When possessive directly follows the articulated noun (cartea mea), no extra article. The noun's definite article serves.

A2Prepositions

A vs De + Infinitive and Supin (a face, de făcut)

'A' / 'de' + infinitiv / supin

Romanian's bare infinitive uses 'A' (a face = to do, a merge = to go), but modern Romanian usually prefers SĂ + CONJUNCTIV instead of bare infinitive (vreau să fac, not vreau a face). The 'a' + infinitive survives in: (1) dictionary forms and verb listings; (2) some formal constructions (este greu a spune = it's hard to say); (3) after a few verbs (începe a citi = begins to read — but începe să citească more common). The SUPIN (= verbal noun in -t form) is used with DE: 'am DE FĂCUT' (I have things to do), 'este DE SPUS' (it's worth saying), 'mașină DE SPĂLAT' (washing machine). Memorise these patterns: 'a + verb' = infinitive marker; 'de + supin' = 'to be done' / 'for doing'.

Key rule

A + infinitive: dictionary form (a face) and rare formal contexts. SĂ + conjunctiv: standard for subordinate clauses (vreau să fac). DE + supin: obligation (am de făcut), purpose (mașină de spălat), evaluation (greu de spus).

Examples

Vreau să citesc o carte.
Vreau a citi o carte. (formal/archaic)
Modern Romanian: vreau să + conjunctiv. The 'a citi' is formal/older usage.
Am multe de făcut astăzi.
Am multe a face astăzi.
Obligation: 'de + supin'. The 'a + inf' doesn't fit this idiom.
Este greu de spus.
Este greu a spune (formal but rare). / Este greu să spunem (also valid).
Evaluation 'is hard to say': de + supin. Or să + conjunctiv. Avoid 'a + inf' here.

Common mistakes

Using 'a + infinitive' where 'să + conjunctiv' is standard
Vreau a merge / Pot a face
Vreau să merg / Pot să fac
Modern Romanian standardised on să + conjunctiv after modals and most subordinate-verb contexts.
Using 'a + infinitive' for obligations
Am a face multe
Am de făcut multe
Obligation uses 'de + supin' (am de făcut), not 'a + inf'.

A2Prepositions

Time Prepositions: până, înainte de, după, acum

Prepoziții temporale

Key time prepositions for past/future relations: PÂNĂ (until / by) — Stau aici PÂNĂ MÂINE (I'll stay here until tomorrow). Add 'la': PÂNĂ LA cinci (until 5). ÎNAINTE DE (before) — Mănâncă ÎNAINTE DE cină (eat before dinner). DUPĂ (after) — Plec DUPĂ ora trei (I leave after 3). ACUM means 'now', but combined with a period it means 'X ago': ACUM DOI ANI (two years ago), ACUM O ORĂ (an hour ago). Important: NU folosi 'în trecut/atunci/X în urmă' as direct calques; use ACUM + period for 'X ago'.

Key rule

Time prepositions: PÂNĂ (until / by — with noun or clause), ÎNAINTE DE (before + noun) / ÎNAINTE SĂ (before + verb), DUPĂ (after), DUPĂ CE (after + clause), ACUM + period (X ago), PESTE + period (in X time from now).

Examples

Stau aici până mâine.
Stau aici la mâine.
Until time endpoint: până.
Lucrez până la cinci.
Lucrez până cinci (without la).
Until specific hour: până LA + hour.
Înainte de cină, mănânc o salată.
Înainte cină, mănânc o salată (missing de).
Before + noun: înainte DE + noun.

Common mistakes

Forgetting 'la' with specific hours in time expressions
Lucrez până cinci / De 9 până 5
Lucrez până la cinci / De la 9 până la 5
Specific hours after până / de la require 'la'.
Missing 'de' in 'înainte de + noun'
Înainte cină mănânc o salată
Înainte de cină mănânc o salată
Înainte requires 'de' before nouns. With verbs: înainte SĂ.

A2Prepositions

Advanced Location Prepositions (lângă, în spatele, deasupra, sub, între, printre)

Prepoziții de loc - Avansat

Beyond basic la/în/pe (covered at A1), Romanian uses many specific spatial prepositions: LÂNGĂ (next to) — Stau LÂNGĂ Maria; APROAPE DE (close to) — Locuiesc APROAPE DE centru; DEPARTE DE (far from) — Sunt DEPARTE DE casă; ÎN SPATELE (behind) — Stă ÎN SPATELE casei; ÎN FAȚA (in front of) — Mașina e ÎN FAȚA blocului; DEASUPRA (above) — Tabloul e DEASUPRA mesei; SUB (under) — Pisica e SUB scaun; ÎNTRE (between, with 2) — Stau ÎNTRE Andrei și Maria; PRINTRE (among, with 3+) — Locuiesc PRINTRE prieteni. Important: în spatele, în fața, deasupra take GENITIVE case (the following noun is articulated as gen/dat).

Key rule

Advanced locative prepositions: lângă (acc, next to), aproape de / departe de, în spatele (gen, behind), în fața (gen, in front of), deasupra (gen, above), sub (acc, under), între (acc, between 2), printre (acc, among 3+). Genitive prepositions require dat/gen form of the noun.

Examples

Stau lângă Maria.
Stau lângă pe Maria. (using pe with lângă — unnecessary)
Lângă + accusative directly. No pe with lângă unless marking specific animate DO.
În spatele casei sunt copaci.
În spatele casa sunt copaci. (using nominative instead of gen)
În spatele requires genitive: casei (not casa).
Mașina e în fața blocului.
Mașina e în fața blocul.
În fața + gen: blocului.

Common mistakes

Using nominative instead of genitive after gen-prepositions
În spatele casa / Deasupra masa / În fața blocul
În spatele casei / Deasupra mesei / În fața blocului
Gen-prepositions (în spatele, în fața, deasupra, în jurul, de-a lungul) require the noun in dat/gen form.
Confusing între (2) and printre (many)
Între prietenii mei (general group, use printre)
Printre prietenii mei
Între = between 2. Printre = among multiple/group.

A2Prepositions

Transport (cu mașina, pe jos, cu bicicleta)

Mijloace de transport

To say HOW you travel, use CU + the means of transport (articulated): CU MAȘINA (by car), CU TRENUL (by train), CU AUTOBUZUL (by bus), CU METROUL (by subway), CU AVIONUL (by plane), CU BICICLETA (by bike). The transport noun takes the definite article (-ul, -a). For walking: PE JOS (on foot). For horse: CĂLARE (on horseback) or CU CALUL. Examples: 'Merg la birou CU MAȘINA' (I go to the office by car). 'Vin la tine PE JOS' (I come to you on foot). 'Călătoresc CU AVIONUL' (I travel by plane). Romanian's 'cu' is exactly like English 'by' but ALWAYS with the articulated noun.

Key rule

Transport: CU + articulated transport noun. Cu mașina, cu trenul, cu autobuzul, cu metroul, cu avionul, cu bicicleta. ON FOOT: pe jos (no cu, fixed adverbial). Verbs: a merge, a veni, a se duce, a pleca + cu + transport.

Examples

Merg la birou cu mașina.
Merg la birou cu mașină (without article).
Transport noun must be articulated: cu MAȘINA (not bare mașină).
Vin la tine pe jos.
Vin la tine cu jos. / Vin la tine cu pe jos.
On foot is fixed adverbial: PE JOS. No 'cu' added.
Călătoresc cu avionul des.
Călătoresc cu avion des.
Articulated: avionul.

Common mistakes

Forgetting the definite article on transport noun
Cu mașină / Cu tren / Cu autobuz
Cu mașina / Cu trenul / Cu autobuzul
Transport with cu requires the definite-articulated form.
Adding 'cu' to pe jos
Cu pe jos / Cu jos
Pe jos
Pe jos is a fixed adverbial. No 'cu' needed.

A2Verb usage

Mă doare + Body Parts (I have pain in X)

'Mă doare' + părți ale corpului

To say you have pain or ache, Romanian uses the verb A DUREA with an unusual construction: the PERSON is in ACCUSATIVE (clitic mă/te/îl/o/ne/vă/îi/le) and the BODY PART is the SUBJECT. Examples: MĂ DOARE CAPUL (I have a headache — lit. 'me hurts the head'), TE DOR PICIOARELE? (Do your feet hurt? — lit. 'you hurt the feet'), ÎL DOR DINȚII (his teeth hurt). The verb 'a durea' agrees with the BODY PART (subject): MĂ DOARE (sg subject) vs MĂ DOR (pl subject). Singular body part → DOARE (3sg). Plural → DOR (3pl). Body part takes the definite article: capul, picioarele, dinții. This is like 'me duele' in Spanish.

Key rule

A DUREA: clitic-acc (mă/te/îl/o/etc.) + doare (sg subject) / dor (pl subject) + body part (articulated). The body part is the SUBJECT; the person is OBJECT. Verb agrees with body part's number.

Examples

Mă doare capul.
Eu am durere de cap (acceptable but less idiomatic).
Standard idiom: mă doare + body part. Direct and natural.
Te doare gâtul?
Ai durere de gât? (acceptable but mă doare is more conversational).
Question: te doare + body part. Polite alt: 'Vă doare gâtul?'.
Mă dor picioarele.
Mă doare picioarele (using sg verb with pl subject).
Picioarele is plural → verb dor (3pl).

Common mistakes

Using nominative pronoun (eu) instead of accusative clitic (mă)
Eu doare capul / Tu dor picioarele
Mă doare capul / Te dor picioarele
A durea takes clitic accusative for experiencer; nominative pronoun would make person the subject, which is wrong for this verb's argument structure.
Forgetting plural verb agreement with plural body parts
Mă doare picioarele / Mă doare mâinile
Mă dor picioarele / Mă dor mâinile
Verb agrees with body part's number: sg → doare; pl → dor.

A2Prepositions

De / De către / Cu as Passive Agents

Agent al pasivului - 'de' / 'de către'

When using the ANALYTIC PASSIVE (a fi + past participle), the AGENT (= who did the action) is introduced by DE (literary) or DE CĂTRE (more formal): 'Cartea a fost SCRISĂ DE EMINESCU' (The book was written by Eminescu). 'Casa este construită DE CĂTRE o firmă specializată' (The house is built by a specialized company). Use CU for INSTRUMENTAL agents (less common in passive — usually with covered/decorated): 'Mâna acoperită cu o mănușă' (The hand covered with a glove). Note: Romanian prefers SE-PASSIVE over analytic passive for many cases. When you DO need the analytic with agent, use de/de către.

Key rule

Analytic passive (a fi + participle agreeing with subject) + agent introduced by DE (literary, default) or DE CĂTRE (formal/journalistic). CU for instrumental (covered with). Romanian prefers se-passive when agent is generic.

Examples

Cartea a fost scrisă de Eminescu.
Cartea a scris-o Eminescu (active alternative, also valid). / Cartea a fost scrisă cu Eminescu (using cu as agent — wrong).
Analytic passive + agent: de. Cu would be instrumental, not agent.
Decizia a fost luată de către președinte.
Decizia a fost luată de către președintele (with article — depends on register; de către + bare or articulated, both heard).
Formal agent: de către. Article optional but often used in formal writing.
Casa este iubită de toți.
Casa este iubită cu toți.
Agent: de. Cu for instrument or company.

Common mistakes

Using CU for agent instead of DE
Cartea a fost scrisă cu Eminescu
Cartea a fost scrisă de Eminescu
Agent: de or de către. Cu = instrument or accompaniment.
Forgetting participle agreement with subject
Cărțile sunt scris (using sg participle with pl subject)
Cărțile sunt scrise
Participle agrees in gender/number with subject in passive.

A2Prepositions

Prepositions Governing the Genitive (contra, împotriva, deasupra, înaintea, în jurul)

Prepoziții cu genitivul

Most Romanian prepositions take accusative (cu, la, în, pe). But a small group of prepositions REQUIRES the GENITIVE case: CONTRA (against), ÎMPOTRIVA (against — emphatic), DEASUPRA (above), ÎNAINTEA (in front of, before — formal), ÎN JURUL (around). After these prepositions, the noun takes its Dat/Gen form: 'contra REZISTENȚEI' (against the resistance), 'împotriva GUVERNULUI' (against the government), 'deasupra MESEI' (above the table), 'în jurul CASEI' (around the house). With names: 'contra MARIEI' (against Maria) — fem-name in gen; or 'contra LUI ANDREI' (against Andrei) — proclitic lui for masc.

Key rule

Genitive-governing prepositions: contra, împotriva, deasupra, înaintea, în jurul, de-a lungul, în pofida, din cauza, din pricina. The object noun takes its Dat/Gen form (-ului, -ei, -ii, -lor; or proclitic lui for masc names).

Examples

Tabloul este deasupra mesei.
Tabloul este deasupra masa.
Deasupra + gen: mesei (not nominative masa).
Sunt contra acestei idei.
Sunt contra această idee. (using nominative)
Contra + gen: acestei idei (with gen of demonstrative + gen of fem-e noun).
Mașina este în fața blocului.
Mașina este în fața blocul.
În fața + gen: blocului.

Common mistakes

Using nominative form after gen-prepositions
Contra rezistența / Deasupra masa / Împotriva guvernul
Contra rezistenței / Deasupra mesei / Împotriva guvernului
Gen-prepositions REQUIRE Dat/Gen form of the noun. Don't use nominative.
Confusing 'înainte de' (acc, time) vs 'înaintea' (gen, spatial/formal)
Înainte de masa (informal) vs Înaintea masa (with nom, wrong)
Înainte de masă (acc + indef) / Înaintea mesei (gen, formal)
'Înainte de + acc' for time; 'înaintea + gen' for spatial position or formal contexts.

A2Prepositions

Common Verb + Preposition Combinations

Verbe + prepoziție - Bază

Many Romanian verbs require a SPECIFIC PREPOSITION for their complement, similar to English 'depend on', 'think about'. The most common at A2: A SE GÂNDI LA (to think about), A VORBI DESPRE / CU (to talk about / with), A DEPINDE DE (to depend on), A SE OCUPA DE (to deal with), A SE TEME DE (to be afraid of), A AVEA NEVOIE DE (to need), A PARTICIPA LA (to participate in), A SE BAZA PE (to rely on), A SUFERI DE (to suffer from), A SE BUCURA DE (to enjoy / take pleasure in). MEMORISE THE PAIRINGS — they don't follow predictable rules. Example: 'Mă gândesc LA tine' (I think about you). 'Vorbim DESPRE muncă' (We talk about work). 'Am nevoie DE ajutor' (I need help).

Key rule

Verbs require specific prepositions: a se gândi LA, a depinde DE, a se ocupa DE, a se teme DE, a avea nevoie DE, a participa LA, a se baza PE, a conta PE, a vorbi CU / DESPRE, a se întâlni CU, a crede ÎN. Memorise verb+prep as fixed units.

Examples

Mă gândesc la tine zilnic.
Mă gândesc despre tine zilnic. (using English calque)
A se gândi takes LA, not despre. 'Despre' would be for 'discuss/write about'.
Depind de părinții mei.
Depind pe părinții mei. (English calque)
A depinde takes DE, not PE.
Mă tem de câini.
Mă tem cu câini.
A se teme + de.

Common mistakes

Calquing English prepositions literally
Depind pe tine (= depend on you — English 'on' literal) / Mă gândesc despre tine (= think about — literal)
Depind de tine / Mă gândesc la tine
Prepositions don't translate one-to-one. Romanian verb rection is lexically arbitrary. Memorise pairs.
Forgetting the preposition entirely
Am nevoie ajutor / Mă gândesc tine
Am nevoie DE ajutor / Mă gândesc LA tine
Preposition is obligatory; can't omit.

A2Syntax

Question Formation - Verb-Subject Inversion (formal/literary)

Întrebări prin inversiune

Besides the everyday intonation questions (A1: Mergi la birou?), Romanian also has VERB-SUBJECT INVERSION questions, where the subject pronoun comes AFTER the verb: 'MERGI TU la birou?' (Are YOU going to the office?). This adds emphasis or formality. Most useful with explicit subject pronouns (tu, voi, dumneavoastră, ei). Examples: 'Vrei tu să mergem?' (Do you want us to go?), 'Aveți voi timp?' (Do you all have time?), 'Sunteți dumneavoastră profesoara?' (Are you the teacher? — polite). In everyday speech, simple intonation is more common. Inversion is for emphasis, contrast, or literary style.

Key rule

Inversion questions: VERB + SUBJECT PRONOUN + rest. Mergi tu? Ai venit tu ieri? Used for emphasis, contrast, formal style, or disambiguation. Most colloquial speech uses intonation + optional subject in normal position instead.

Examples

Mergi tu la birou?
Mergi-tu la birou? (with hyphen — wrong for indicative).
No hyphen between verb and subject pronoun. Inversion is space-separated.
Ai venit tu ieri?
Ai tu venit ieri? (subject between aux and participle — wrong).
Subject follows full verbal complex (aux + participle), not interpolated.
Vrea ea să vină?
Vrea-ea să vină?
Inversion: verb + pronoun (no hyphen).

Common mistakes

Adding hyphen between verb and subject (treating as enclitic)
Mergi-tu la birou?
Mergi tu la birou?
Inversion is space-separated. No hyphen — that's reserved for clitic attachment in imperatives.
Interpolating subject between auxiliary and participle
Ai tu venit ieri?
Ai venit tu ieri?
Subject follows the complete verbal complex, not inside it.

A2Syntax

Advanced Negation (decât, niciun / nicio, nici măcar)

Negația - Avansat

Beyond the basic 'nu' (A1), Romanian uses several specialised negation patterns at A2: (1) NU + ... DECÂT = 'only' (= negation+restrictive). 'Nu am decât 5 lei' (I only have 5 lei). (2) NICIUN / NICIO + noun = 'not a single, no'. 'Nu am NICIUN ban' (I don't have a single coin), 'Nu am NICIO idee' (I have no idea). Always with 'nu' on verb (double negation). (3) NICI MĂCAR = 'not even'. 'Nu mi-a spus NICI MĂCAR salut' (He didn't even say hello to me). Emphatic intensifier. Note: all these EXPAND the negation system from A1.

Key rule

Advanced negation: NU + DECÂT = only (Nu am decât 5 lei). NICIUN/NICIO + noun = no, not a single (Nu am niciun ban / nicio idee). NICI MĂCAR = not even (Nu mi-a spus nici măcar salut). All require 'nu' on verb (double negation).

Examples

Nu am decât 5 lei.
Am decât 5 lei (without nu).
'Nu...decât' restrictive 'only' requires both nu AND decât.
Vorbește doar engleza.
Vorbește decât engleza (without nu — wrong)
Alternative 'only': doar / numai (without nu). 'Decât' requires preceding nu.
Nu am niciun ban.
Am niciun ban (without nu).
Niciun requires nu on the verb (double negation).

Common mistakes

Dropping 'nu' with niciun/nicio
Am niciun ban / Are nicio idee
Nu am niciun ban / Nu are nicio idee
Romanian's mandatory double negation: nu + niciun/nicio.
Using niciun/nicio with plural nouns
Nu am niciuni bani / Nu am niciune idei
Nu am bani (plural) / Nu am idei (plural)
Niciun/nicio are singular only. For plural negation: bare 'nu + plural noun'.

A2Syntax

Exclamative Sentences with Ce! and Cât!

Propoziții exclamative

Romanian exclamations use CE or CÂT to express strong feeling: CE + adj/adv = 'how X' — 'Ce frumos!' (How beautiful!), 'Ce greu!' (How hard!); CE + noun = 'what a X' — 'Ce zi!' (What a day!), 'Ce frumoasă fată!' (What a beautiful girl!); CÂT DE + adj = 'how X' (emphatic) — 'Cât de frumos!' (How beautiful!), 'Cât de greu este!' (How hard it is!); CÂT = 'how much' for quantity — 'Cât te iubesc!' (How much I love you!). Position: ce/cât at the front, then adj/noun, then rest of sentence. Word order often inversion-like.

Key rule

Exclamatives: CE + adj/adv/noun (Ce frumos! Ce zi!); CE + adj + noun (Ce frumoasă fată!); CÂT DE + adj (Cât de frumos!); CÂT + verb (Cât te iubesc!); CÂT/CÂTĂ/CÂȚI/CÂTE + noun (Câți copii!). Adjective often preposed.

Examples

Ce frumos!
Cum frumos! (using 'cum' instead of 'ce')
Exclamative: ce, not cum. Cum is for 'how' in questions about manner.
Ce zi minunată!
Ce un zi minunată! (with article).
Article dropped in exclamative: Ce zi (not 'Ce o zi').
Ce frumoasă fată!
Ce fată frumoasă! (postnominal adj — less exclamatory, more descriptive).
For exclamation, adjective preposed: 'Ce frumoasă fată!'. Postnominal (fată frumoasă) is descriptive.

Common mistakes

Using 'cum' instead of 'ce' for exclamations
Cum frumos! / Cum interesant!
Ce frumos! / Ce interesant!
Cum = how (question). Ce = exclamative 'how/what'. Use ce for exclamations.
Adding article before noun in exclamative
Ce o zi! / Ce un om!
Ce zi! / Ce om!
Article dropped in exclamative with ce + noun.

A2Syntax

Basic Reported Speech (Present Reporting Verb)

Vorbirea indirectă - Prezent

Reported speech with a PRESENT reporting verb keeps the embedded clause tense as in the original. Direct: 'El SPUNE: Vin mâine' (He says: I'm coming tomorrow). Reported: 'El SPUNE CĂ VINE mâine' (He says he's coming tomorrow). Use CĂ to introduce the reported clause. Adjust pronouns (eu → el/ea) but keep tenses unchanged. With Q-words: direct 'unde' becomes 'unde' (no shift). 'Mă întreabă UNDE MERG' (He asks where I'm going). With YES/NO questions: use DACĂ ('if/whether'). 'Mă întreabă DACĂ VIN' (He asks if/whether I'm coming).

Key rule

Reported speech with present reporting verb: + CĂ + embedded clause. Tense preserved; pronouns shifted. Yes/no Q: DACĂ. Wh-questions: WH-word (unde, când, ce, cine). Commands: SĂ + conjunctiv.

Examples

El spune că vine mâine.
El spune vine mâine. (missing că).
Reported statement: spune CĂ + clause.
Maria zice că este obosită.
Maria zice obosită este.
Use 'că' before embedded clause.
Mă întreabă dacă vin mâine.
Mă întreabă că vin mâine. (using că for yes/no Q)
Yes/no question reported: DACĂ (not că).

Common mistakes

Forgetting the conjunction CĂ
El spune vine mâine.
El spune că vine mâine.
Reported statement always introduced by CĂ.
Using CĂ for yes/no questions
Întreabă că am timp.
Întreabă dacă am timp.
Yes/no questions: DACĂ. Statements: CĂ.

A2Syntax

Comparison Structures (decât/ca, la fel ca, diferit de, același)

Structuri comparative

Beyond simple comparatives (A2 mai + adj — covered in agreement tag), Romanian uses several COMPARISON STRUCTURES: (1) AT FELL CA / SIMILAR CU (similar/same as) — 'Maria este la fel ca Andrei' (Maria is just like Andrei). 'Cartea aceasta este similar cu aceea' (This book is similar to that one). (2) DIFERIT DE (different from) — 'Casa mea este diferită de a ta' (My house is different from yours). (3) ACELAȘI / ACEEAȘI / ACEIAȘI / ACELEAȘI (the same — with agreement) — 'Avem aceeași vârstă' (We have the same age). 'Sunt aceiași oameni' (They are the same people). (4) ATÂT ... CÂT ... (as much as / both ... and) — 'Mă deranjează atât zgomotul, cât și mirosul' (Both the noise and the smell bother me). (5) CA ȘI (also like, similar to) — 'Maria, ca și Andrei, vine astăzi' (Maria, like Andrei, is coming today).

Key rule

Comparison structures: LA FEL CA (just like), DIFERIT DE (different from), ACELAȘI/ACEEAȘI/ACEIAȘI/ACELEAȘI (the same, agrees with noun), ATÂT X CÂT Y (both X and Y / as much X as Y), CA ȘI (like, in addition).

Examples

Maria este la fel ca Andrei.
Maria este la fel decât Andrei.
Equality: ca (not decât). Decât is for 'more/less than'.
Avem aceeași vârstă.
Avem același vârstă (using masc form with fem noun).
Aceeași (fem sg) matches vârstă (fem).
Sunt aceiași oameni.
Sunt aceleași oameni (using fem pl with masc).
Aceiași (m pl) for oameni (masc pl).

Common mistakes

Using decât with 'la fel' (mixing equality and comparative)
La fel mare decât tine
La fel de mare ca tine
Equality: la fel de + adj + ca. Decât is for inequality (mai mare decât).
Wrong agreement on același/aceeași series
Aceeași oameni (mismatching fem sg with m pl)
Aceiași oameni
Match: m sg același, f sg aceeași, m pl aceiași, f/n pl aceleași.

A2Syntax

Când + Future Tense (when + future reference)

'Când' + viitor

Romanian requires the FUTURE TENSE in 'CÂND' clauses that refer to the future, while English uses PRESENT. Compare: ENGLISH 'When I HAVE time, I'll read' (when + present). ROMANIAN 'Când VOI AVEA timp, voi citi' (when + future). Both clauses use future when the action is yet to happen. Examples: 'Când VOI AJUNGE acasă, te sun' (When I arrive home, I'll call you). 'Când VEI VENI la mine, mâncăm' (When you come to me, we'll eat). With colloquial future: 'Când o să ajung acasă, te sun.' This is different from English/French/Spanish. Use FUTURE in both clauses when speaking of future events.

Key rule

Când + future reference: use FUTURE tense in BOTH clauses (Când voi avea timp, te voi suna). Habitual/general: present in both clauses (Când plouă, stau acasă). Don't calque English 'when + present + will'.

Examples

Când voi avea timp, te voi suna.
Când am timp, te sun (would mean: 'when I have time [habitually], I call you').
Future event: future in both clauses. Calquing English present is wrong for specific future.
Când o să ajung acasă, te sun.
Când ajung acasă, te sun (would be habitual reading).
Spoken future: o să + conjunctiv. Specifies future, not habit.
Când vei veni, mâncăm împreună.
Când vii, mâncăm împreună (heard, but for habitual; for specific future, prefer future).
Future reading needs future tense. Present is for habitual.

Common mistakes

Calquing English 'when + present + will'
Când am timp, voi citi.
Când voi avea timp, voi citi. / Când o să am timp, o să citesc.
Romanian uses future in BOTH clauses for future reference. English calque produces incorrect tense sequence.
Using future for habitual când-clauses
Când va veni vara, voi merge la mare. (general habitual reading)
Când vine vara, merg la mare. (habitual)
Habitual / general truths: present in both clauses.

A2Connectors

Cause Connectors: pentru că, fiindcă, deoarece, căci

Conectori cauzali: pentru că / fiindcă / deoarece

To express CAUSE / REASON (= because), Romanian uses several connectors: PENTRU CĂ (most common, neutral) — 'Nu vin pentru că sunt obosit' (I'm not coming because I'm tired); FIINDCĂ (slightly more emphatic/literary) — 'Fiindcă plouă, stau acasă' (Because it's raining, I'm staying home); DEOARECE (formal, written) — 'Deoarece suntem în întârziere, trebuie să ne grăbim' (Because we're late, we have to hurry); CĂCI (literary/conservative, rarer) — 'Învață mult, căci vrea succes' (He studies a lot, for he wants success). Most everyday Romanian uses PENTRU CĂ or FIINDCĂ. Place at the start of the cause clause; usually after the main statement.

Key rule

Cause connectors: PENTRU CĂ (neutral, default), FIINDCĂ (slightly emphatic/literary), DEOARECE (formal/written), CĂCI (literary/archaic). Also: DIN CAUZA + gen, DATORITĂ + dat, DIN PRICINA + gen. Standard pattern: main clause + connector + cause clause.

Examples

Nu vin pentru că sunt obosit.
Nu vin că sunt obosit (truncated, ungrammatical).
PENTRU CĂ together: 'pentru' alone or 'că' alone doesn't work as cause connector.
Fiindcă plouă, stau acasă.
Fiind plouă, stau acasă (mangled).
Fiindcă is one connector — don't split.
Deoarece suntem în întârziere, trebuie să ne grăbim.
Pentru deoarece suntem (redundant).
Deoarece alone is the cause connector. Don't add pentru.

Common mistakes

Using just 'că' instead of 'pentru că'
Nu vin că sunt obosit.
Nu vin pentru că sunt obosit. / Nu vin fiindcă sunt obosit.
Bare 'că' is a complementiser ('that'), not a cause connector. Need pentru că, fiindcă, etc.
Mixing cause connectors with prepositions
Pentru deoarece sunt obosit (redundant)
Deoarece sunt obosit / Pentru că sunt obosit
Each cause connector is complete. Don't combine.

A2Connectors

Consequence: deci, așa că, prin urmare, atunci

Conectori de consecință: deci / așa că / prin urmare

To express RESULT or CONSEQUENCE ('so / therefore'), Romanian uses: DECI (so / therefore — most common, neutral): 'Plouă, DECI rămân acasă' (It's raining, so I'm staying home). AȘA CĂ (so / and so — colloquial, conversational): 'A plouat AȘA CĂ am rămas acasă' (It rained, so I stayed home). PRIN URMARE (consequently / therefore — formal/written): 'Datele sunt clare, PRIN URMARE concluzionăm că...' (The data is clear, consequently we conclude that...). ATUNCI (then / so — often in dialogue): 'Ești ocupat? ATUNCI vorbim mai târziu.' (Are you busy? Then we'll talk later.) Position: usually at the start of the result clause, after main clause or as response.

Key rule

Consequence connectors: DECI (default 'so/therefore'), AȘA CĂ (casual 'so'), PRIN URMARE (formal 'consequently'), ATUNCI (dialogic 'then'). DE ACEEA (because of that). Connector at start of result clause, after cause clause.

Examples

Plouă, deci rămân acasă.
Plouă, atunci deci rămân acasă (stacking connectors).
One connector at a time. 'Deci' alone suffices.
Era târziu, așa că am plecat.
Era târziu, așa am plecat (missing că).
Așa CĂ together: 'așa' alone doesn't function as result connector.
Datele arată creștere, prin urmare investim mai mult.
Datele arată creștere, pentru urmare investim.
Prin urmare (one expression, not pentru urmare).

Common mistakes

Using 'deci' too formally in casual conversation
Era frig, deci am intrat (acceptable but 'așa că' more natural in story)
Era frig, așa că am intrat (casual storytelling).
Deci works always; for casual narrative, 'așa că' is more colloquial.
Using 'pentru urmare' instead of 'prin urmare'
Pentru urmare, propun...
Prin urmare, propun...
Fixed phrase: PRIN urmare.

A2Connectors

Contrast: dar, însă, totuși, în schimb, în timp ce

Contrast: dar / însă / totuși

Romanian contrast connectors range from casual to formal: DAR (but — most common, casual): 'Vreau să vin, DAR sunt ocupat' (I want to come, but I'm busy). ÎNSĂ (however / but — more formal, often postposed): 'Vreau să vin; ÎNSĂ sunt ocupat' or 'Vreau să vin; sunt, ÎNSĂ, ocupat'. TOTUȘI (still / however — concessive contrast): 'Sunt obosit; TOTUȘI vin la petrecere' (I'm tired; still, I'm coming to the party). ÎN SCHIMB (on the other hand): 'Eu beau cafea; ÎN SCHIMB el bea ceai' (I drink coffee; on the other hand, he drinks tea). ÎN TIMP CE (while, contrastive): 'Eu citesc, ÎN TIMP CE el doarme' (I read while he sleeps).

Key rule

Contrast connectors: DAR (default but), ÎNSĂ (formal however — often mid-clause), TOTUȘI (concessive 'still'), ÎN SCHIMB (on the other hand), ÎN TIMP CE (while, simultaneous), CI (but rather, after negation), DIMPOTRIVĂ (on the contrary).

Examples

Vreau să vin, dar sunt ocupat.
Vreau să vin că sunt ocupat (using că).
Contrast: dar, not că (cause).
Sunt, însă, ocupat.
Sunt însă ocupat (without commas — mid-clause needs commas around însă).
Mid-clause însă: commas separate.
Sunt obosit; totuși vin.
Sunt obosit; așa că vin (using result connector).
Concessive 'still / nevertheless': totuși. Așa că suggests cause-result, not contrast.

Common mistakes

Using dar after negation for 'but rather'
Nu vreau cafea, dar ceai.
Nu vreau cafea, ci ceai.
After negation + correction: CI (not dar). Dar is general contrast; ci is specific correction.
Misplacing însă (treating only as clause-initial)
Vreau să vin, însă (acceptable) vs Vreau să vin; sunt însă ocupat (better with commas around mid-clause însă)
Both positions OK; mid-clause needs commas around it.
Însă is more flexible than dar; can sit between commas mid-clause.

A2Connectors

Purpose: ca să + conjunctiv (in order to / so that)

Scop: 'ca să' + conjunctiv

To express PURPOSE ('in order to', 'so that'), Romanian uses CA SĂ + CONJUNCTIV: 'Învăț CA SĂ TREC examenul' (I study in order to pass the exam). With SAME SUBJECT in both clauses, the conjunctiv matches: 'Învăț ca să TREC' (I study so that I PASS — both 1sg). With DIFFERENT SUBJECTS: 'Învăț ca SĂ TREACĂ examenul' (no, this would be: 'I study so that the exam passes' — weird). Better: 'Vorbesc tare CA SĂ MĂ AUZI' (I speak loudly so that YOU HEAR me). Alternative formal form: PENTRU A + INFINITIVE: 'Învăț PENTRU A TRECE examenul'. Most common in speech: ca să.

Key rule

Purpose: CA SĂ + conjunctiv (default colloquial). PENTRU A + infinitive (formal, same subject only). With motion verbs, SĂ + conjunctiv alone suffices. Negative: ca să nu + conjunctiv.

Examples

Învăț ca să trec examenul.
Învăț pentru a trec examenul (using 'a' before bare verb instead of infinitive form).
Same subject formal: 'pentru A + INFINITIVE'. Here would be 'pentru a trece' (with infinitive 'a trece'). The infinitive marker is 'a' + bare infinitive form.
Învăț pentru a trece examenul.
Învăț pentru să trec examenul (mixing).
Don't mix forms. Either 'pentru a + infinitive' OR 'ca să + conjunctiv'.
Repet ca să înțelegi.
Repet ca să eu înțeleg (using 1sg subject when purpose is 2sg).
Different subject: purpose verb agrees with new subject (înțelegi = 2sg).

Common mistakes

Using 'pentru să' (mixing pentru a + ca să)
Învăț pentru să trec examenul.
Învăț ca să trec examenul. / Învăț pentru a trece examenul.
'Pentru să' is non-standard. Either 'ca să' (colloquial) or 'pentru a + infinitive' (formal).
Using infinitive after ca să (instead of conjunctiv)
Învăț ca să trece (using indicative 3sg) / Învăț ca să a trece (using infinitive)
Învăț ca să trec (conjunctiv 1sg matching subject)
Ca să requires conjunctiv. Match person of subject.

A2Orthography

â vs î - Advanced Rules (compounds, verb forms)

Regula â / î - Avansat

The A1 rule (î at word edges, â inside) extends with EXCEPTIONS at A2: (1) COMPOUNDS WITH PREFIX preserve î: 'NEÎNȚELES' (= ne + înțeles, keeping î), 'REÎNTOARCERE' (= re + întoarcere). The morphological boundary keeps the î. (2) VERB FORMS ending in -ânt, -ând, -ât (gerund/participle of -î verbs) often keep â inside even when from -î verbs: 'COBORÂND' (descending), 'COBORÂT' (descended). Distinguish from infinitive 'a coborî' (with î at end). (3) FOREIGN LOANWORDS: usually kept with original spelling. (4) HISTORICAL TEXTS / MOLDOVAN: may use older î everywhere ('cuvînt' instead of 'cuvânt'). Modern standard: cuvânt.

Key rule

â/î advanced: prefix + î-word keeps î (neînțeles, reîntoarcere). -î verbs inflected forms have â inside (coborând, coborât). Pre-1993 style: î everywhere (cuvînt → modern cuvânt). Modern standard: 1993 position rule.

Examples

neînțeles (= ne + înțeles, keep î)
neânțeles (using â inside compound — wrong)
Prefix + î-initial word: keep î at original position.
reîntoarcere
reântoarcere
Re + întoarcere keeps î.
coborând (gerund of a coborî)
coborînd (using î inside)
Inflected form: î becomes â positionally (interior of word).

Common mistakes

Converting prefix-preserved î to â
neânțeles / reântoarcere
neînțeles / reîntoarcere
Prefix attaches to an î-word; the î position is preserved morphologically.
Using î inside non-compound words (pre-1993 style)
cuvînt / romîn / mîine / sînt
cuvânt / român / mâine / sunt
Modern standard: 1993 position rule. Use â inside, î only at edges.

A2Orthography

Common Homophones (sa / s-a, la / l-a, sau / s-au, ia / i-a)

Omofone gramaticale - Bază

Romanian has many HOMOPHONES — words that SOUND THE SAME but are SPELLED DIFFERENTLY and have different meanings. Most common at A2: SA (his/her — fem possessive) vs S-A (reflexive + past auxiliary). LA (preposition 'to/at') vs L-A (clitic 'him' + auxiliary). SAU (or) vs S-AU (reflexive 3pl + past). IA (3sg of a lua — takes) vs I-A (dative clitic + auxiliary). NEAM (relative/people) vs NE-AM (reflexive 1pl + auxiliary). Each pair distinguishes a single word from a clitic+auxiliary cluster. The HYPHEN is the visual cue: 'sa' (one word) vs 's-a' (with hyphen indicating clitic-auxiliary). Always check context to know which to write.

Key rule

Common homophone pairs: SA (possessive) vs S-A (refl+past), LA (prep) vs L-A (clitic+past), SAU (or) vs S-AU (refl+pl past), IA (takes) vs I-A (dat clitic+past), MAI (more) vs M-AI (clitic+past). Hyphen = clitic cluster; no hyphen = single word.

Examples

Cartea sa este pe masă. (his/her book)
Cartea s-a este pe masă.
Possessive 'sa' = one word, no hyphen.
S-a întors acasă. (he/she returned)
Sa întors acasă.
Reflexive past: s + a → s-a (with hyphen).
Merg la birou. (to office)
Merg l-a birou.
Preposition 'la' = one word.

Common mistakes

Writing clitic-auxiliary cluster as single word
Sa întors acasă / Sau plecat
S-a întors acasă / S-au plecat
Clitic + auxiliary always needs hyphen: s-a, s-au, l-a, etc.
Writing single word with hyphen
Cartea s-a este aici
Cartea sa este aici
Possessive 'sa' is one word, no hyphen.

A2Orthography

Hyphenation with Clitics (l-am, mi-l, dă-mi, văzându-se)

Cratima cu pronume clitice

Romanian uses HYPHENS extensively to join CLITICS (mă, te, îl, o, îmi, etc.) with auxiliaries or verbs. KEY PATTERNS: (1) Clitic + AUX in PAST: 'l-am văzut' (= îl + am + văzut). 'mi-a spus' (= îmi + a + spus). 'ne-am întâlnit' (= ne + am + întâlnit). 'v-am scris' (= vă + am). Always with hyphen. (2) IMPERATIVE + CLITIC: 'spune-mi!' (tell me!), 'dă-i!' (give him/her!), 'vezi-l!' (see him!). Hyphen joins verb + enclitic clitic. (3) GERUND + CLITIC: 'văzându-l' (seeing him), 'cunoscându-se' (knowing each other). Gerund + hyphen + clitic. (4) Negative imperative + clitic: 'nu-mi spune!' (= nu + îmi + spune). With elision and hyphen. (5) DOUBLE CLITICS: 'mi-l dă' (he gives it to me), 'dă-mi-l!' (give it to me!). Multiple hyphens linking clitic cluster.

Key rule

Use HYPHEN when clitic merges with: auxiliary (l-am, mi-a, ne-am), affirmative imperative (spune-mi!, dă-i!), negative imperative (nu-mi!, nu-l!), gerund (văzându-l), să-marker (să-mi, să-l), other cliticisable elements. NO hyphen when clitic stands alone before verb in simple tense (mă vede, îl cunosc).

Examples

L-am văzut ieri.
Lam văzut ieri (without hyphen) / Îl am văzut ieri (without elision).
Clitic + past aux: l-am with mandatory hyphen and elision.
Mi-a spus că vine.
Mia spus / Mi a spus (without hyphen).
Dative clitic + past aux: mi-a.
Spune-mi adevărul!
Spune mi adevărul! / Spunemi adevărul!
Affirmative imperative + clitic: spune + hyphen + mi.

Common mistakes

Writing clitic-cluster as one word without hyphen
Lam văzut / Mia spus / Neam întâlnit
L-am văzut / Mi-a spus / Ne-am întâlnit
Hyphen mandatory between clitic and auxiliary. Don't fuse.
Adding space instead of hyphen
L am văzut / Mi a spus
L-am văzut / Mi-a spus
Hyphen, not space. Space would treat them as separate.

A2Orthography

Apostrophe and Elision in Spoken Forms

Apostroful și eliziunea

Romanian rarely uses the APOSTROPHE in standard writing. The main uses: (1) COLLOQUIAL ELISIONS in dialogue: ''neața!' (= bună dimineața, good morning), ''mneata' (= dumneata, you semi-formal), 'pa' (= la revedere — but no apostrophe needed). (2) CONTRACTIONS in some compounds: 'într-un' (= în + un, in a), 'dintr-o' (= din + o, from a), 'printr-un' (= prin + un). These use HYPHEN, not apostrophe. (3) Old/poetic: 'încet' (= ce încet — rarely), 'l-aș iubi' = (= l-aș iubi — keeps standard hyphen). Mostly, Romanian writes out forms in full. The HYPHEN is the dominant elision marker, not the apostrophe.

Key rule

Apostrophe rare in standard Romanian. Used in colloquial elision ('neața!, 'mneata) and some literary contractions. HYPHEN is the dominant elision marker: within compound prepositions (într-un, dintr-o, printr-un) and clitic clusters (l-am, mi-a, nu-mi).

Examples

Într-un cartier nou.
Întrun cartier nou (no hyphen) / În'tr-un (using apostrophe).
Compound preposition with hyphen: în + un → într-un.
Dintr-o întâmplare.
Din o întâmplare (no compound) / Dint'r-o.
Din + o → dintr-o (with epenthetic t and hyphen).
Printr-un loc frumos.
Prin un loc frumos / Printr'un.
Prin + un → printr-un. Standard compound.

Common mistakes

Using apostrophe for clitic elision
L'am văzut / Mi'a spus
L-am văzut / Mi-a spus
Romanian uses HYPHEN for clitic elision, not apostrophe.
Calquing English possessive apostrophe
Maria's carte / Andrei's casa
Cartea Mariei / Casa lui Andrei
Romanian has no possessive 's; uses genitive case or proclitic lui.

A2Register

Politeness with conditional (aș vrea, aș dori)

Politețea cu condițional

To make polite requests in Romanian, use the conditional 'aș vrea' (I would like) or 'aș dori' (more formal). Direct 'vreau' sounds blunt in service settings.

Key rule

Use 'aș vrea' (I'd like) or 'aș dori' (I would like, formal) instead of 'vreau' (I want) for polite requests. Add 'vă rog' for extra politeness. 'Aș putea?' = Could I? for permission.

Examples

Aș vrea o cafea, vă rog.
standard café order (= I'd like a coffee, please.)
Aș dori să fac o rezervare.
formal — phone call to hotel (= I would like to make a reservation.)
Ați putea să-mi spuneți unde este gara?
polite question to stranger (= Could you tell me where the station is?)

Common mistakes

Vreau o cafea.
Vreau o cafea.
Aș vrea o cafea, vă rog.
Direct 'vreau' to a waiter sounds demanding; use conditional + vă rog
Vrei să-mi dai?
Vrei să-mi dai?
Ai putea să-mi dai?
For polite request to non-intimate, use conditional 'ai putea'

A2Register

Email greetings and closings (Stimate, Cu stimă)

Formule de salut și încheiere în e-mail

Romanian emails have set formulas. Formal: 'Stimate domn / Stimată doamnă' (opening) + 'Cu stimă' (closing). Friendly: 'Bună' / 'Salut' + 'Toate cele bune'.

Key rule

Formal: Stimate domn / Stimată doamnă + Cu stimă. Neutral: Bună ziua + Numai bine. Friendly: Bună / Salut + Toate cele bune / Cu drag. Always use comma after openings AND closings.

Examples

Stimate domn Popescu, / Cu stimă,
fully formal — job application (= Dear Mr. Popescu, / With respect,)
Stimată doamnă director, / Cu deosebită stimă,
very formal — to high-status person (= Dear Mrs. Director, / With deep respect,)
Bună ziua, doamna Ionescu, / Cu mulțumiri,
neutral business (= Hello, Mrs. Ionescu, / With thanks,)

Common mistakes

Drag domn Popescu
Drag domn Popescu
Stimate domn Popescu
'Drag' is too intimate for business; 'Stimat(e/ă)' is the formal greeting
Stimată domn
Stimată domn
Stimate domn / Stimată doamnă
Adjective agrees: stimaTE domn (masc) vs stimaTĂ doamnă (fem)

A2Vocabulary

Basic false friends (a realiza, simpatic, prost)

Prieteni falși (vocabular de bază)

Some Romanian words look like English/French/Italian words but mean something different. 'A realiza' usually means 'to achieve' (not 'realize'), 'simpatic' = nice (not sympathetic), 'prost' = stupid (not just simple).

Key rule

Don't trust English/French look-alikes: a realiza = achieve; simpatic = nice; prost = stupid/bad; librărie = bookstore (bibliotecă = library); magazin = shop (revistă = magazine); eventual = possibly (în cele din urmă = eventually).

Examples

Și-a realizat visul de a deveni medic.
a realiza = to achieve (= He achieved his dream of becoming a doctor.)
Andrei e foarte simpatic, îmi place de el.
simpatic = likeable, NOT sympathetic (= Andrei is very nice, I like him.)
Nu fi prost, gândește înainte de a vorbi!
prost = stupid/foolish (= Don't be stupid, think before speaking!)

Common mistakes

Am realizat că am uitat cheia.
Am realizat că am uitat cheia.
Mi-am dat seama că am uitat cheia.
'A realiza' for cognitive 'realize' is a Frenchism; native form is 'a-și da seama'
Maria e foarte simpatică [meaning sympathetic to my problem].
Maria e foarte simpatică [meaning sympathetic to my problem].
Maria e foarte înțelegătoare.
Simpatic ≠ sympathetic; use înțelegător for emotional support

A2Numbers dates time

Cardinal numbers above 20 (obligatory 'de')

Numerale cardinale peste 20 cu 'de'

Numbers 20 and above MUST take 'de' before the counted noun: '20 de cărți' (20 books), '100 de lei' (100 lei). Numbers 2–19 do NOT take 'de': '5 cărți' (5 books).

Key rule

2–19 = no 'de': 5 cărți. ≥20 = 'de': 20 DE cărți, 100 DE lei. Compound numbers follow last digit: 21 de ani, 100 de lei. Tens 20–90 end in -zeci.

Examples

Am cumpărat cinci mere.
5 = no 'de' (= I bought five apples.)
Am cumpărat douăzeci de mere.
20 = 'de' required (= I bought twenty apples.)
Costă o sută de lei.
100 = 'de' (= It costs one hundred lei.)

Common mistakes

douăzeci ani
douăzeci ani
douăzeci DE ani
Numbers ≥20 REQUIRE 'de' before the noun
cinci DE mere
cinci DE mere
cinci mere
Numbers 2–19 do NOT take 'de'

A2Numbers dates time

Ordinal numbers (primul/prima, al doilea/a doua)

Numerale ordinale

Ordinal numbers (first, second, third...) have masculine and feminine forms. Masc: primul, al doilea, al treilea. Fem: prima, a doua, a treia. They go BEFORE the noun.

Key rule

1st = primul/prima (special). 2nd onward = al + CARDINAL + lea (masc) / a + CARDINAL + a (fem). Ordinals carry built-in article (= 'THE first'), go BEFORE noun. Agree in gender/number.

Examples

Primul copil al meu se numește Andrei.
primul = the first (masc) (= My first child is named Andrei.)
Prima zi de școală e mereu emoționantă.
prima = the first (fem) (= The first day of school is always exciting.)
Locuiesc la etajul al doilea.
etajul al doilea — floor (masc) (= I live on the second floor.)

Common mistakes

primul fata
primul fata
prima fată
Ordinal must agree in gender: prima for feminine 'fată'
al doilea zi
al doilea zi
a doua zi
Zi (day) is feminine; use 'a doua'

A2Numbers dates time

Telling time and dates

Ora și data

Time: 'Cât e ceasul?' (What time is it?) — 'E ora trei' (It's three o'clock). Dates: 'pe 5 mai' (on May 5th) or 'pe cinci mai'. Year: 'în 2026'.

Key rule

Time: 'Cât e ceasul?' → 'E ora trei și un sfert'. Dates: 'pe 5 mai' (specific date) / 'în mai' (whole month). Year: 'în 2026'. Days and months are lowercase.

Examples

Cât e ceasul? — E ora opt și jumătate.
asking and telling time (= What time is it? — It's eight-thirty.)
E trei fără un sfert.
subtraction pattern (= It's a quarter to three.)
Întâlnirea e la ora zece dimineața.
ora + time of day (= The meeting is at ten in the morning.)

Common mistakes

Ce timpul e?
Ce timpul e?
Cât e ceasul? / Ce oră e?
'Timp' is for weather/duration; for clock time use 'ceasul' or 'oră'
E ora trei și treizeci.
E ora trei și treizeci.
E ora trei și jumătate. / E trei și jumate. / E trei și treizeci de minute.
30 = 'jumătate' or 'treizeci de minute' (with 'de'); never 'treizeci' alone

See this grammar in real Romanian storiesFree graded stories for this level — reading is the fastest way to make these rules automatic.

Is A2 your level? Take the free Romanian grammar test50 questions from A1 to C1 with instant explanations — free, about 10–15 minutes, no signup.

Lenguia Premium

Ready to master romanian grammar?

Get personalized stories, an AI tutor for your grammar questions, and smart practice for every topic on this page.

Try for Just $1

A2 Romanian Grammar — 64 Topics & Common Mistakes

Perfectul Compus (Past Tense with auxiliary a avea)

Irregular Past Participles (spus, scris, făcut, văzut, dat, luat)

Imperfectul - Formation and Endings

Imperfect of A fi, A avea, A vrea (eram, aveam, voiam)

Literary / Standard Future (voi cânta)

Future Periphrasis 'am să cânt'

Conditional Present (aș cânta)

Plural / Polite Imperative (cântați!)

Conjugation IV in -î (a coborî, a hotărî, a urî)

Perfect Compus vs Imperfect - Basic Choice

De când + Present for Duration (ongoing to present)

Trebuie să - Advanced (different persons, past, probability)

A ști vs A cunoaște (to know — facts/skills vs people/places)

Reciprocal Reflexives - 'Each Other' (ne vedem, vă întâlniți)

Passive with 'se' (se vinde casa, se vorbește engleza)

A pleca, a veni, a merge with Prepositions

A dori, A prefera, A vrea at Conditional for Politeness

Dative / Genitive Case - Singular Forms (omului, casei, cărții)

Dative / Genitive Case - Plural Forms (oamenilor, caselor, scaunelor)

Basic Genitive of Possession (cartea Mariei, casa părinților)

Proclitic 'lui' for Masculine and Unadapted Names (cartea lui Andrei)

Demonstrative Adjectives - Postposed (omul acesta, casa aceasta)

Irregular Adjective Forms (bun, mic, mare, nou, vechi)

Comparative of Adjectives (mai mare, mai puțin mare, la fel de mare)

Relative Superlative (cel mai mare, cea mai bună)

Irregular Comparatives and Adverb/Adjective Pairs (bun → mai bun, bine → mai bine)

Vocative Case - Basic Forms (Ioane!, doamnă!, băiete!)

Accusative Clitics - Placement Variants (preverbal, with auxiliary, with infinitive)

Dative Clitics with Specific Verbs (îmi place, îți spun, îi dau)

Basic Clitic Doubling (Îl văd pe Ion, O cunosc pe Maria)

Order of Multiple Clitics - Basic (mi-l dă, ți-o spun, ni-i arată)

Relative Pronoun CARE (basic uses)

Relative 'pe care' with Resumptive Clitic (omul pe care îl văd)

Relative Pronoun CE (and ceea ce — headless relatives)

Distal Demonstrative Pronouns (acela, aceea, aceia, acelea + celălalt)

Possessive Pronouns with the Possessive Article (al meu, a mea, ai mei, ale mele)

A vs De + Infinitive and Supin (a face, de făcut)

Time Prepositions: până, înainte de, după, acum

Advanced Location Prepositions (lângă, în spatele, deasupra, sub, între, printre)

Transport (cu mașina, pe jos, cu bicicleta)

Mă doare + Body Parts (I have pain in X)

De / De către / Cu as Passive Agents

Prepositions Governing the Genitive (contra, împotriva, deasupra, înaintea, în jurul)

Common Verb + Preposition Combinations

Question Formation - Verb-Subject Inversion (formal/literary)

Advanced Negation (decât, niciun / nicio, nici măcar)

Exclamative Sentences with Ce! and Cât!

Basic Reported Speech (Present Reporting Verb)

Comparison Structures (decât/ca, la fel ca, diferit de, același)

Când + Future Tense (when + future reference)

Cause Connectors: pentru că, fiindcă, deoarece, căci

Consequence: deci, așa că, prin urmare, atunci

Contrast: dar, însă, totuși, în schimb, în timp ce

Purpose: ca să + conjunctiv (in order to / so that)

â vs î - Advanced Rules (compounds, verb forms)

Common Homophones (sa / s-a, la / l-a, sau / s-au, ia / i-a)

Hyphenation with Clitics (l-am, mi-l, dă-mi, văzându-se)

Apostrophe and Elision in Spoken Forms

Politeness with conditional (aș vrea, aș dori)

Email greetings and closings (Stimate, Cu stimă)

Basic false friends (a realiza, simpatic, prost)

Cardinal numbers above 20 (obligatory 'de')

Ordinal numbers (primul/prima, al doilea/a doua)

Telling time and dates