A
O
M
R
D
Q
U
A
M
G
Q
V
H
D
H
F
D
G
S
E
C
G
Q
L
E
A
D
P
G
R
W
S
L
N
A
N
X
Z
A
X
X
M
F
E
L
B
C
A
R
H

B1 Romanian Grammar63 Topics & Common Mistakes

Every B1 topic below gives you the key rule, real correct-vs-incorrect examples, and the mistakes learners actually make — covering syntax connectors, verb tenses, subjunctive and more.

Browse all 63 topics on this pageShow
Lenguia Premium

Learn B1 romanian grammar by using it.

Stories, AI conversations and practice exercises built around these exact topics — at your level.

B1Verb tenses

Mai-mult-ca-perfect (pluperfect)

Mai-mult-ca-perfectul

The mai-mult-ca-perfect (pluperfect) expresses an action completed BEFORE another past action: 'Când am ajuns, ei mâncaseră deja' = When I arrived, they had already eaten.

Key rule

Mai-mult-ca-perfect = action BEFORE another past action. Synthetic formation: perfect simplu stem + -sem/-seși/-se/-serăm/-serăți/-seră. Examples: cântasem (I had sung), mersese (he had gone), fusesem (I had been).

Examples

  • Când am sosit, ei deja plecaseră.

    anteriority in past (= When I arrived, they had already left.)

  • Am citit cartea pe care mi-o recomandaseși.

    earlier-past in relative clause (= I read the book you had recommended to me.)

  • Înainte de a se muta la București, locuiseră la Cluj.

    with înainte de (= Before moving to Bucharest, they had lived in Cluj.)

Common mistakes

  • Am avut mâncat

    Am avut mâncat
    Mâncasem

    Romanian pluperfect is synthetic (one word), not a compound like English 'had eaten'

  • Eu fui mâncat

    Eu fui mâncat
    Mâncasem

    No auxiliary needed — pluperfect uses -sem suffix directly on verb stem

B1Verb tenses

Viitor anterior (future perfect)

Viitorul anterior

The viitor anterior (future perfect) expresses a future action completed BEFORE another future action: 'Voi fi terminat până vine el' = I will have finished by the time he comes.

Key rule

Viitor anterior = voi/vei/va/vom/veți/vor + FI + participle. Example: voi fi terminat (I will have finished). Use for future actions completed BEFORE another future point. Mostly in writing; colloquial speech uses simpler forms.

Examples

  • Până la ora șase, voi fi terminat raportul.

    deadline + future perfect (= By six o'clock, I will have finished the report.)

  • Când vei sosi tu, eu voi fi mâncat deja.

    two future actions sequenced (= When you arrive, I will have already eaten.)

  • După ce vom fi vizitat muzeul, mergem la masă.

    with după ce (= After we have visited the museum, we'll go to eat.)

Common mistakes

  • Voi terminat

    Voi terminat
    Voi fi terminat

    Need both: voi (future aux) + fi (a fi infinitive) + terminat (participle)

  • Sunt terminat

    Sunt terminat
    Voi fi terminat

    'Sunt terminat' = I am done (state); 'voi fi terminat' = I will have finished (future perfect)

B1Verb tenses

Prezumtiv (presumptive mood)

Modul prezumtiv

The prezumtiv expresses supposition or inference: 'O fi acasă' = He's probably home. 'Or fi plecat' = They've probably left. Romanian-specific mood.

Key rule

Prezumtiv = supposition/probability. Present: oi/o(i)/o/om/oți/or + FI + gerunziu ('o fi dormind' = he's probably sleeping). Past: oi/o(i)/o/om/oți/or + FI + participle ('o fi plecat' = he's probably left).

Examples

  • Unde-i Maria? — O fi la birou.

    present prezumtiv, colloquial (= Where's Maria? — She's probably at work.)

  • Andrei nu răspunde. Oi fi adormit.

    past prezumtiv 1sg (= Andrei isn't answering. He's probably fallen asleep.)

  • Cum o fi vremea acolo?

    question with prezumtiv (= What might the weather be like there?)

Common mistakes

  • O fi dormit (when meaning 'he's sleeping right now')

    O fi dormit (when meaning 'he's sleeping right now')
    O fi dormind

    Present prezumtiv = gerunziu (-ind); past prezumtiv = participle. 'O fi dormit' = he's probably slept

  • Va fi vorbind (in casual speech)

    Va fi vorbind (in casual speech)
    O fi vorbind

    Literary 'va fi' sounds bookish; colloquial uses contracted 'o fi'

B1Verb tenses

Conditional perfect (past conditional)

Condiționalul perfect

The past conditional expresses what would have happened: 'Aș fi venit' = I would have come. Form: aș/ai/ar/am/ați/ar + fi + participle.

Key rule

Past conditional = aș/ai/ar/am/ați/ar + FI + participle. Example: aș fi cântat (I would have sung). Use for unreal past, regrets, missed chances. Pair with 'dacă' for counterfactual conditionals.

Examples

  • Dacă aș fi știut, aș fi venit la petrecere.

    classic counterfactual (= If I had known, I would have come to the party.)

  • Ar fi trebuit să-mi spui mai devreme.

    regret/reproach (= You should have told me earlier.)

  • N-aș fi crezut că poate fi atât de rapid.

    negated past conditional (= I wouldn't have believed he could be so fast.)

Common mistakes

  • Aș cântat

    Aș cântat
    Aș fi cântat

    Past conditional needs 'fi' between auxiliary and participle

  • Aș fi cânta

    Aș fi cânta
    Aș fi cântat

    Use participle (cântat), not infinitive (cânta)

B1Verb tenses

Perfect compus vs imperfect — advanced contrasts

Perfect compus vs imperfect — utilizare avansată

Perfect compus = completed events ('Am citit cartea' = I read the book). Imperfect = ongoing/repeated/habitual past ('Citeam când...' = I was reading when). Mastery needs nuance for states, sequences, and habit.

Key rule

Perfect compus = bounded, completed, change. Imperfect = ongoing, habitual, description, background. States and modals can take either: 'eram' (general state) vs 'am fost' (defined period); 'știam' (knew) vs 'am știut' (found out).

Examples

  • Era o zi frumoasă. Mergeam pe stradă când am văzut un accident.

    background imperfect + foreground perfect compus (= It was a beautiful day. I was walking when I saw an accident.)

  • Am locuit la Cluj timp de cinci ani.

    bounded duration = perfect compus (= I lived in Cluj for five years.)

  • Locuiam la Cluj când m-am căsătorit.

    ongoing past = imperfect; event = perfect compus (= I was living in Cluj when I got married.)

Common mistakes

  • Când eram mic, am mers des la bunici.

    Când eram mic, am mers des la bunici.
    Când eram mic, mergeam des la bunici.

    Habitual past = imperfect, not perfect compus

  • Ieri locuiam în Cluj. (for a single completed period)

    Ieri locuiam în Cluj. (for a single completed period)
    Ieri am fost / Am locuit până ieri în Cluj.

    Single bounded events = perfect compus

B1Verb tenses

Gerunziu (basic adverbial uses)

Gerunziul

The gerunziu is an invariable -ând/-ind verbal form used adverbially: 'Mergând acasă, am cumpărat pâine' = Walking home, I bought bread.

Key rule

Gerunziu = -ând/-ind, invariable, adverbial. Used for: simultaneity, manner, cause, condition. With clitics: -ndu-l, -ndu-i, -ndu-mi. Subject of gerunziu = subject of main clause.

Examples

  • Mergând prin parc, am văzut un câine vagabond.

    simultaneity (= Walking through the park, I saw a stray dog.)

  • Citind cartea, am învățat multe.

    cause/simultaneity (= Reading the book, I learned a lot.)

  • Fiind bolnav, n-a venit la școală.

    causal (= Being sick, he didn't come to school.)

Common mistakes

  • Cântat (using participle as gerunziu)

    Cântat (using participle as gerunziu)
    Cântând

    Gerunziu = -ând/-ind; cântat = participle

  • Mergând la școală, Maria a uitat cărțile.

    Mergând la școală, Maria a uitat cărțile.
    Mergând la școală, Maria a uitat cărțile. (correct — subjects match)

    But beware: subject of gerunziu MUST = subject of main clause

B1Verb tenses

Supin (basic uses: de făcut, de citit)

Supinul

The supin uses 'de' + past participle to express purpose, necessity, or activity: 'Am de făcut multe' = I have a lot to do. 'Mașină de spălat' = washing machine.

Key rule

Supin = 'de' + participle. Uses: necessity ('am de făcut'), agent nouns ('mașină de spălat'), difficulty ('greu de spus'), 'terminate de + supin' ('am terminat de mâncat').

Examples

  • Am multe de făcut astăzi.

    supin with a avea = necessity (= I have a lot to do today.)

  • E greu de înțeles ce vrea să spună.

    supin after adjective (= It's hard to understand what he wants to say.)

  • Mașina de spălat e veche.

    supin in agent noun (= The washing machine is old.)

Common mistakes

  • Am multe a face

    Am multe a face
    Am multe de făcut

    Use supin (de + participle), not infinitive (a + infinitive), with 'a avea + obj + de'

  • Mașină pentru spălat

    Mașină pentru spălat
    Mașină de spălat

    Function nouns use 'de + supin', not 'pentru + infinitive'

B1Verb tenses

Participle as adjective (obosit, scris, deschis)

Participiul adjectival

Past participles can function as adjectives: 'sunt obosit' (I'm tired), 'ușa deschisă' (the open door). They agree with the noun in gender and number.

Key rule

Participle as adjective AGREES in gender/number: obosit/obosită/obosiți/obosite. Used: attributively ('cartea deschisă'), predicatively ('sunt obosit'), in copular passive ('e scris').

Examples

  • Sunt foarte obosită azi.

    predicative, feminine sg (= I'm very tired today.)

  • Cartea deschisă pe masă e a mea.

    attributive, feminine sg (= The open book on the table is mine.)

  • Geamurile sunt închise.

    predicative, neuter pl (= The windows are closed.)

Common mistakes

  • Maria e obosit

    Maria e obosit
    Maria e obosită

    Participle agrees with feminine subject: obosită

  • Copiii sunt obosit

    Copiii sunt obosit
    Copiii sunt obosiți

    Plural masculine: obosiți

B1Verb tenses

Imperative with object clitics (dă-mi, spune-mi)

Imperativul cu pronume clitice

Object clitics ATTACH to positive imperatives with a hyphen: 'dă-mi cartea' (give me the book), 'spune-i' (tell him). In negative imperatives, clitics go BEFORE: 'nu-mi spune' (don't tell me).

Key rule

POSITIVE imperative: clitic ENCLITIC with hyphen: dă-mi, spune-i, ajută-mă, du-te. NEGATIVE imperative: clitic PROCLITIC: nu-mi spune, nu te duce, nu o lua. Order: dat + acc (dă-mi-o; nu mi-o spune).

Examples

  • Dă-mi cartea, te rog.

    positive imp + dative clitic (= Give me the book, please.)

  • Spune-i adevărul!

    positive imp + dative 3sg (= Tell him/her the truth!)

  • Citește-o cu atenție!

    imp + accusative fem (= Read it (fem) carefully!)

Common mistakes

  • Dă mi cartea

    Dă mi cartea
    Dă-mi cartea

    Positive imperative + clitic MUST have hyphen

  • Mi dă cartea (imperative)

    Mi dă cartea (imperative)
    Dă-mi cartea

    Clitic comes AFTER imperative, with hyphen — not before

B1Verb tenses

Common irregular verb groups (a duce, a face, a putea)

Grupuri de verbe neregulate frecvente

Some high-frequency Romanian verbs have irregular forms across tenses: a duce (took/will take/has taken), a face (do/did/done), a putea (can/could). Memorize them as patterns.

Key rule

Memorize full paradigms of irregular verbs: a face → fac/făcut/făceam, a duce → duc/dus/duceam, a putea → pot/putut/puteam, a vrea → vreau/vrut/voiam. Watch for stem changes between tenses.

Examples

  • Fac mâncare în fiecare zi.

    a face present (= I cook every day.)

  • Am făcut multe greșeli ieri.

    a face perfect compus (= I made many mistakes yesterday.)

  • Făceam des greșeli la început.

    a face imperfect (= I used to make mistakes often in the beginning.)

Common mistakes

  • Făcut (in present)

    Făcut (in present)
    Fac (present 1sg)

    Don't confuse participle (făcut) with present (fac)

  • Duc (perfect compus, missing aux)

    Duc (perfect compus, missing aux)
    Am dus

    Perfect compus needs 'am + participle': am dus

B1Verb tenses

A fi as passive auxiliary (a fost scris, este iubit)

A fi ca auxiliar pasiv

Romanian forms a true passive with 'a fi' + past participle: 'Cartea a fost scrisă de Maria' (The book was written by Maria). The participle agrees with the subject.

Key rule

A fi + participle = passive. Participle AGREES with subject in gender/number. Agent = 'de' or 'de către' + agent. Use for focus on patient, formal style, or when agent is unknown.

Examples

  • Cartea a fost scrisă de Eminescu.

    perfect compus passive + agent (= The book was written by Eminescu.)

  • Casa este construită din lemn.

    present passive, material (= The house is built of wood.)

  • Pacienții erau tratați cu mult respect.

    imperfect passive (= The patients were treated with great respect.)

Common mistakes

  • Cartea a fost scris

    Cartea a fost scris
    Cartea a fost scrisă

    Participle must agree with subject (fem sg)

  • Cărțile sunt scris

    Cărțile sunt scris
    Cărțile sunt scrise

    Plural neuter (cărți = fem pl) → scrise

B1Verb usage

Motion verbs with directional prepositions (a urca pe, a coborî din)

Verbe de mișcare cu prepoziții direcționale

Romanian motion verbs pair with specific directional prepositions: 'a urca PE' (climb onto), 'a coborî DIN' (get out of), 'a intra ÎN' (enter into), 'a ieși DIN' (exit from).

Key rule

ÎN = into enclosed (intru în cameră). LA = to (merg la doctor). PE = onto surface (urc pe munte). DIN = out of (ies din casă). DE LA = from a place (vin de la magazin). Verbs pair specifically: a coborî DIN tren, a urca ÎN tren.

Examples

  • Mă urc în autobuz la stația aceasta.

    a urca în + transport (= I get on the bus at this stop.)

  • Coboară din tren la Brașov.

    a coborî din + transport (= He gets off the train in Brașov.)

  • Intră în clasă cu zâmbetul pe față.

    a intra în + room (= She enters the classroom with a smile on her face.)

Common mistakes

  • Merg în doctor

    Merg în doctor
    Merg la doctor

    People/professionals = la, not în

  • Cobor de tren

    Cobor de tren
    Cobor din tren

    Getting off transport = din, not de

B1Verb usage

Becoming verbs (a se face, a deveni, a ajunge)

Verbe de transformare

Romanian has several 'become' verbs with different shades: 'a se face' (become — colloquial, weather), 'a deveni' (become — formal, lasting), 'a ajunge' (become — implying journey/process).

Key rule

A se face = colloquial 'become' (weather, body, time, casual). A deveni = formal 'become' (profession, lasting state). A ajunge = 'become through process/journey'. A ieși = 'turn out (to be)'. Match register to context.

Examples

  • Se face frig afară, ia o haină.

    weather — colloquial (= It's getting cold outside, take a jacket.)

  • Maria a devenit medic anul trecut.

    profession — formal (= Maria became a doctor last year.)

  • Andrei a ajuns director general.

    ajunge — process/career (= Andrei became / made it to general director.)

Common mistakes

  • Deveni frig

    Deveni frig
    Se face frig

    Weather always uses 'se face', not 'deveni'

  • Sunt foame

    Sunt foame
    Mi se face foame / Mi-e foame

    Hunger uses 'mi se face' (becoming) or 'mi-e' (state), not 'sunt'

B1Verb usage

Mental state expressions (mi-e dor de, îmi pare rău, mi-e frică)

Expresii ale stărilor mintale

Romanian uses dative + 'a fi' for many mental states: 'mi-e dor de tine' (I miss you), 'îmi pare rău' (I'm sorry), 'mi-e frică' (I'm afraid), 'mi-e rușine' (I'm ashamed).

Key rule

Dative + impersonal: mi-e dor de X (I miss X), îmi pare rău (I'm sorry), mi-e frică de X (I fear X), mi-e milă de X (I pity X), îmi pasă de X (I care about X), îmi vine să + verb (I feel like).

Examples

  • Mi-e dor de bunica.

    mi-e dor de + person (= I miss my grandma.)

  • Îmi pare rău că n-ai putut veni.

    îmi pare rău că (= I'm sorry you couldn't come.)

  • Mi-e frică de înălțime.

    mi-e frică de + noun (= I'm afraid of heights.)

Common mistakes

  • Eu miss bunica

    Eu miss bunica
    Mi-e dor de bunica

    Don't translate 'miss' directly; use 'mi-e dor de'

  • Sunt rău (for I'm sorry)

    Sunt rău (for I'm sorry)
    Îmi pare rău

    'Sunt rău' = I'm bad/mean; 'îmi pare rău' = I'm sorry

B1Verb usage

Dative impersonal constructions with a-i fi (mi-e cald, îi e bine)

Construcții impersonale cu a-i fi

Romanian uses 'dative + a fi + adjective/noun' for physical and emotional states: 'mi-e cald' (I'm hot), 'ne e bine' (we're well), 'îi e somn' (he's sleepy).

Key rule

Dative + e + state: mi-e/îți e/îi e/ne e/vă e/le e + cald, foame, frică, etc. PAST: mi-a fost / mi-era. NEGATIVE: nu mi-e. Use for transient physical/mental states, NOT for general characteristics ('eu sunt înalt' = personal).

Examples

  • Mi-e foame. Aș mânca ceva.

    mi-e + state (= I'm hungry. I'd eat something.)

  • Îți e frig? Ia un pulover.

    îți e in question (= Are you cold? Get a sweater.)

  • Copilului îi e somn.

    îi e with explicit dative noun (copilului) (= The child is sleepy.)

Common mistakes

  • Eu sunt foame

    Eu sunt foame
    Mi-e foame

    States like hunger, cold, fear use dative impersonal, not 'eu sunt + abstract'

  • Sunt cald

    Sunt cald
    Mi-e cald (I'm hot — sensation) / Sunt cald (I'm warm as a person — rare)

    Default: mi-e cald for the sensation 'I feel hot'

B1Verb usage

Aspectual verbs (a începe să, a continua să, a termina de)

Verbe aspectuale

Aspectual verbs mark phases of an action: 'a începe să' (start to), 'a continua să' (continue to), 'a termina de' (finish doing), 'a se apuca de' (set about doing).

Key rule

A începe SĂ + verb (start to). A continua SĂ + verb (continue to). A termina DE + supin (finish doing). A se apuca DE + supin (set about). A se opri DIN + supin (stop doing). A se lăsa DE + supin (quit). Match preposition to verb.

Examples

  • A început să plouă pe la trei.

    a începe să + verb (= It started to rain around three.)

  • Am început să învăț româna anul trecut.

    a începe să + activity (= I started learning Romanian last year.)

  • Continuă să mă sune deși i-am spus să nu.

    a continua să (= He keeps calling me even though I told him not to.)

Common mistakes

  • Am terminat să mănânc

    Am terminat să mănânc
    Am terminat de mâncat

    'A termina' takes 'DE + supin', not 'să + verb'

  • M-am apucat să citesc

    M-am apucat să citesc
    M-am apucat de citit / M-am apucat să citesc (acceptable colloquial)

    Standard: 'apuca DE + supin'; colloquial allows 'să + verb'

B1Verb usage

Inherently reflexive verbs (a se gândi, a-și aminti, a se teme)

Verbe inerent reflexive

Some Romanian verbs are ALWAYS reflexive — they require 'se' even when no reflexive meaning is involved: 'a se gândi' (to think), 'a-și aminti' (to remember), 'a se teme' (to fear).

Key rule

Inherently reflexive verbs carry 'se' (accusative) or 'își' (dative) without reflexive meaning. Examples: a se gândi LA (think of), a-și aminti DE (remember), a se teme DE (fear), a-și da seama (realize).

Examples

  • Mă gândesc la tine des.

    a se gândi LA (= I think of you often.)

  • Îmi amintesc copilăria cu drag.

    a-și aminti — DAT reflexive (= I remember my childhood fondly.)

  • Se teme de înălțime.

    a se teme DE (= He's afraid of heights.)

Common mistakes

  • Gândesc la tine (missing reflexive)

    Gândesc la tine (missing reflexive)
    Mă gândesc la tine

    A gândi = to think (transitive); a SE gândi = to think of/about (inherent)

  • Amintesc de tine

    Amintesc de tine
    Îmi amintesc de tine

    A-și aminti requires DATIVE reflexive (îmi, not mă)

B1Verb usage

Idiomatic expressions with a-i veni (îmi vine, mi-a venit)

Expresii idiomatice cu a-i veni

Romanian uses 'a-i veni' (lit. 'to come to one') for many ideas: 'îmi vine să plâng' (I feel like crying), 'îmi vine greu' (it's hard for me), 'îmi vine bine' (it suits me).

Key rule

Îmi vine să + verb = I feel like (urge). Îmi vine greu/ușor să = It's hard/easy for me to. Îmi vine bine + clothing = It suits me. Îmi vine în minte = Comes to mind. Îmi vine rândul = It's my turn.

Examples

  • Îmi vine să plâng când mă gândesc la el.

    îmi vine să + verb (= I feel like crying when I think of him.)

  • Îmi vine greu să mă trezesc dimineața.

    îmi vine greu să (= It's hard for me to wake up in the morning.)

  • Îți vine bine rochia roșie.

    îți vine bine + clothing (= The red dress suits you.)

Common mistakes

  • Eu vine să plâng

    Eu vine să plâng
    Îmi vine să plâng

    'A-i veni' is impersonal dative, not personal 1sg

  • Vine să crezi că pot

    Vine să crezi că pot
    Îți vine să crezi că pot (= you might believe) / Nu-mi vine să cred (= I can't believe)

    Mind the dative person carefully

B1Subjunctive

Subjunctive basic structure (să + present)

Conjunctivul prezent — structura de bază

Romanian subjunctive (conjunctiv) is formed with 'să + present indicative', BUT the 3rd person singular AND plural change: 'să meargă' (he/she/they go), not 'să merge/merg'.

Key rule

Conjunctiv prezent = SĂ + present (with 3sg/3pl ending change). Conj I -ă→-e (cântă→cânte). Conj II/III -e→-ă (vede→vadă, merge→meargă). 3sg = 3pl. SĂ is obligatory.

Examples

  • Vreau să merg acasă.

    să + 1sg unchanged (= I want to go home.)

  • Trebuie să meargă la doctor.

    să + 3sg/pl special form (= He/she/they must go to the doctor.)

  • Sper să vină mâine.

    să + 3sg vină (from vine) (= I hope he/she comes tomorrow.)

Common mistakes

  • Vreau merg

    Vreau merg
    Vreau să merg

    Must use 'să' before subjunctive — Romanian doesn't drop it like Italian 'voglio andare'

  • Vreau să merge (3sg)

    Vreau să merge (3sg)
    El vrea să meargă

    3sg subjunctive of 'a merge' is 'meargă', not 'merge'

B1Subjunctive

Subjunctive after modal verbs (vreau să, pot să, trebuie să)

Conjunctivul după verbe modale

Romanian modals (vreau, pot, trebuie, încerc, reușesc...) take 'să + subjunctive' even when subjects match: 'Vreau să merg' (I want to go). No infinitive option in most cases.

Key rule

All modals take 'să + subjunctive' even with same subject. With different subject, add 'ca': 'Vreau ca tu să vii'. Modal tense changes (vreau/voiam/am vrut/aș vrea) but subjunctive stays present.

Examples

  • Vreau să beau o cafea.

    same subject, no ca needed (= I want to drink a coffee.)

  • Vreau ca tu să bei cafea cu mine.

    different subject, ca + să (= I want you to drink coffee with me.)

  • Pot să te ajut?

    pot să + verb (= Can I help you?)

Common mistakes

  • Vreau merg

    Vreau merg
    Vreau să merg

    Modals always take 'să + subj', no infinitive option

  • Vreau tu să mergi

    Vreau tu să mergi
    Vreau ca tu să mergi

    Add 'ca' before different-subject să clause (or just 'vreau să mergi')

B1Subjunctive

Subjunctive after volition (vreau ca, prefer să, doresc să)

Conjunctivul după verbe de voință

Verbs of wanting, preferring, asking, or requesting take subjunctive: 'Prefer să stăm acasă' (I prefer that we stay home), 'Te rog să mă asculți' (I ask you to listen to me).

Key rule

Volition/request verbs take 'să + subjunctive'. Same subject: vreau să merg. Different subject: vreau ca tu să mergi / vreau să mergi (ca optional). Polite request: te rog să / vă rog să.

Examples

  • Doresc să mă mut la munte.

    formal volition (= I wish to move to the mountains.)

  • Prefer să stăm acasă diseară.

    a prefera să (= I prefer that we stay home tonight.)

  • Te rog să mă asculți cu atenție.

    te rog să — polite request (= Please listen to me carefully.)

Common mistakes

  • Prefer stăm acasă

    Prefer stăm acasă
    Prefer să stăm acasă

    All volition verbs require 'să'

  • Te rog mă asculți

    Te rog mă asculți
    Te rog să mă asculți

    Polite request needs 'să' between 'te rog' and verb

B1Subjunctive

Subjunctive after emotion verbs (mă bucur că/să, îmi pare bine)

Conjunctivul după verbe de emoție

Emotion verbs split between 'că + indicative' (factual) and 'să + subjunctive' (hypothetical/wished): 'Mă bucur că ai venit' (glad you came — fact) vs 'Mă bucur să te văd' (glad to see you — sentiment).

Key rule

Emotion + că + indicative = factual emotion ('mă bucur că ai venit'). Emotion + să + subjunctive = sentiment about an action/state ('mă bucur să te văd'). Both common; choose by focus.

Examples

  • Mă bucur că ai venit la petrecere.

    fact — că + indicative (= I'm glad you came to the party.)

  • Mă bucur să te văd.

    current sentiment — să + subj (= I'm glad to see you.)

  • Îmi pare rău că n-am răspuns mai devreme.

    fact regret (= I'm sorry I didn't reply earlier.)

Common mistakes

  • Mă bucur că să te văd

    Mă bucur că să te văd
    Mă bucur să te văd / Mă bucur că te văd

    Don't combine 'că' and 'să'; pick one based on meaning

  • Îmi pare bine să ai reușit

    Îmi pare bine să ai reușit
    Îmi pare bine că ai reușit

    Past success = fact → 'că' + perfect compus

B1Subjunctive

Subjunctive after doubt/negation (nu cred că/să, mă îndoiesc)

Conjunctivul după îndoială și negație

After doubt or negation, Romanian can switch to subjunctive: 'Cred că vine' (I think he's coming — sure) vs 'Nu cred că vine / Nu cred să vină' (I don't think he's coming — doubt).

Key rule

Cred că + indicative (positive belief). Nu cred că + ind OR să + subj (doubt). Mă îndoiesc să (formal doubt). E posibil să / S-ar putea să = always subjunctive. Probability requires să.

Examples

  • Cred că vine mâine.

    positive belief — indicative (= I think he's coming tomorrow.)

  • Nu cred că vine. / Nu cred să vină.

    negative — both că/ind and să/subj OK (= I don't think he's coming.)

  • Mă îndoiesc să mai vină.

    doubt + subj (= I doubt he'll come anymore.)

Common mistakes

  • Mă îndoiesc că să

    Mă îndoiesc că să
    Mă îndoiesc că / Mă îndoiesc să

    Pick ONE complementizer, not both

  • S-ar putea că plouă

    S-ar putea că plouă
    S-ar putea să plouă

    'S-ar putea' ALWAYS takes 'să', not 'că'

B1Subjunctive

Subjunctive after impersonal expressions (e bine să, e nevoie să)

Conjunctivul după expresii impersonale

Impersonal expressions like 'e bine, e important, e nevoie' all take 'să + subjunctive': 'E bine să dormi 8 ore' (It's good that you sleep 8 hours).

Key rule

Impersonal 'e + adj/noun + să' always takes subjunctive: e bine, e important, e nevoie, e posibil, e mai bine, e timpul să, e cazul să. Conditional 'ar fi bine să' is softer/polite.

Examples

  • E bine să mănânci legume.

    general advice — same subject conceptual (= It's good to eat vegetables.)

  • E important să fim pe timp.

    1pl subj (= It's important that we be on time.)

  • E nevoie să cumperi pâine?

    question form (= Is it necessary that you buy bread?)

Common mistakes

  • E bine mănânci fructe

    E bine mănânci fructe
    E bine să mănânci fructe

    Always 'să' after impersonal expression

  • E important că să vii

    E important că să vii
    E important să vii

    Don't combine 'că' and 'să'

B1Subjunctive

Subjunctive for purpose (ca să, pentru ca să)

Conjunctivul de scop

Purpose clauses use 'ca să' (in order to / so that): 'Învăț ca să iau examenul' (I study in order to pass the exam). 'Pentru ca să' is more formal.

Key rule

Purpose = CA SĂ + subjunctive. Same subject: ca să + subj (învăț ca să iau). Different subject: ca să + subj with new subject inside (îți dau bani ca să cumperi). Negative purpose: ca să NU. Formal alternative: pentru a + infinitive.

Examples

  • Învăț ca să iau examenul.

    purpose, same subject (= I'm studying in order to pass the exam.)

  • Mă duc la magazin ca să cumpăr pâine.

    motion + purpose (= I'm going to the store to buy bread.)

  • Îți dau cheia ca să intri în casă.

    purpose, different subject (= I'm giving you the key so you can enter the house.)

Common mistakes

  • Merg să cumpăr pâine (acceptable but informal)

    Merg să cumpăr pâine (acceptable but informal)
    Merg la magazin ca să cumpăr pâine (standard purpose)

    'Ca să' explicitly marks purpose; bare 'să' after motion can be ambiguous

  • Învăț pentru iau examenul

    Învăț pentru iau examenul
    Învăț ca să iau examenul / Învăț pentru a lua examenul

    Use 'ca să + subj' OR 'pentru a + infinitive', not 'pentru + să'

B1Subjunctive

Subjunctive in indirect commands (i-am spus să, te rog să)

Conjunctivul în comenzi indirecte

Indirect commands and reported requests use 'să + subjunctive': 'I-am spus să vină' (I told him to come), 'Mama mi-a zis să mănânc' (Mom told me to eat).

Key rule

Indirect commands: VERB OF COMMUNICATION + dative + să + subjunctive. Subject of 'să' = dative addressee. NEVER use infinitive. Examples: i-am spus să vină, te rog să mă asculți, mi-a interzis să plec.

Examples

  • I-am spus să vină la șase.

    spus + dative + să (= I told him to come at six.)

  • Mi-a cerut să-l ajut.

    ceri + dative + să (= He asked me to help him.)

  • Te rog să taci.

    rog + acc + să (= Please be quiet.)

Common mistakes

  • I-am spus a veni

    I-am spus a veni
    I-am spus să vină

    Romanian never uses infinitive for indirect commands; always să + subj

  • Te rog vino

    Te rog vino
    Te rog să vii

    After 'te rog' use 'să + subj', not bare imperative

B1Subjunctive

Perfect subjunctive (să fi făcut — hypothetical past)

Conjunctivul perfect

The perfect subjunctive 'să fi + participle' refers to hypothetical or completed past: 'Să fi venit ieri' (had he come yesterday), 'Nu cred să fi spus asta' (I don't think he said that).

Key rule

Perfect subjunctive = SĂ FI + participle, invariable for person. Use: hypothetical past ('să fi venit ieri'), doubt about past ('nu cred să fi spus'), past modal ('ar fi trebuit să fi venit').

Examples

  • Nu cred să fi spus așa ceva.

    doubt about past (= I don't think he said such a thing.)

  • Să fi știut, aș fi venit.

    counterfactual past (= Had I known, I would have come.)

  • Mă tem să fi pățit ceva.

    fear about past (= I'm afraid something may have happened to him.)

Common mistakes

  • Să am cântat

    Să am cântat
    Să fi cântat

    Auxiliary is 'fi' (invariable), not 'am/ai/a'

  • Să fi cânt (using present)

    Să fi cânt (using present)
    Să fi cântat

    Need past participle, not present

B1Subjunctive

Irregular subjunctive forms (să fie, să aibă, să dea, să stea, să bea)

Forme neregulate ale conjunctivului

Some high-frequency verbs have irregular subjunctive 3sg/3pl forms: a fi → să fie, a avea → să aibă, a da → să dea, a sta → să stea, a bea → să bea, a lua → să ia, a vrea → să vrea/vrea, a ști → să știe.

Key rule

Memorize irregular 3sg/3pl subjunctive: a fi→fie, a avea→aibă, a da→dea, a sta→stea, a bea→bea, a lua→ia, a vrea→vrea, a ști→știe, a veni→vină, a spune→spună, a putea→poată, a vedea→vadă, a face→facă, a pune→pună.

Examples

  • Vreau să fie liniște în casă.

    să fie (= I want there to be quiet in the house.)

  • Sper să aibă noroc.

    să aibă (= I hope he has luck.)

  • Te rog să-mi dea înapoi cartea.

    să dea (= Please give me the book back.)

Common mistakes

  • Să are

    Să are
    Să aibă

    A avea has irregular subjunctive: să aibă

  • Să dă

    Să dă
    Să dea

    A da subjunctive 3sg = dea (special form)

B1Agreement

Adjectival article 'cel' (cel mai bun, cel care, Ștefan cel Mare)

Articolul adjectival 'cel'

'Cel' is a separate article that links noun to adjective in specific structures: 'cel mai bun' (the best), 'cel care' (the one who), 'Ștefan cel Mare' (Stephen the Great).

Key rule

Cel/cea/cei/cele agree with noun. Uses: SUPERLATIVE (cel mai bun), RELATIVE (cel care), HISTORICAL (Ștefan cel Mare), PRONOMINAL (cei de aici). Always required for superlative form.

Examples

  • Andrei e cel mai bun coleg al meu.

    cel + mai + adj = superlative (= Andrei is my best colleague.)

  • Maria e cea mai înțeleaptă persoană pe care o cunosc.

    fem sg cea (= Maria is the wisest person I know.)

  • Cei care vor să vină să se înscrie acum.

    cei care — pl relative (= Those who want to come should sign up now.)

Common mistakes

  • Mai bun student (for 'best')

    Mai bun student (for 'best')
    Cel mai bun student

    Need 'cel' for superlative; 'mai bun' = comparative

  • Cel mai bună (with feminine noun)

    Cel mai bună (with feminine noun)
    Cea mai bună

    Cel agrees with noun: cel (m), cea (f), cei (m pl), cele (f pl)

B1Agreement

Agreement with collective nouns (lume, mulțime, familie)

Acordul cu substantive colective

Collective nouns like 'lume' (people), 'mulțime' (crowd), 'familie' (family) usually take SINGULAR verb, but plural agreement is sometimes possible: 'Familia mea este mare' (singular) or 'Familia mea sunt veseli' (rare).

Key rule

Collective nouns (lume, familie, mulțime, echipă, guvern) take SINGULAR verb in Romanian. Partitive 'majoritatea X' often agrees with X. Numbers + people = plural verb (trei oameni au venit).

Examples

  • Multă lume știe asta.

    lume + sg verb (= Many people know this.)

  • Familia mea locuiește în Sibiu.

    familie + sg (= My family lives in Sibiu.)

  • Mulțimea aplauda neîncetat.

    mulțime + sg verb (= The crowd applauded continuously.)

Common mistakes

  • Lume știu (plural)

    Lume știu (plural)
    Multă lume știe

    Lume is feminine singular grammatically; takes singular verb

  • Familia mea sunt veseli

    Familia mea sunt veseli
    Familia mea e veselă / Membrii familiei mele sunt veseli

    Collective + sg, or rephrase to explicit plural

B1Pronouns

Advanced relative pronouns (al cărui, ceea ce, cine)

Pronume relative avansate

Beyond 'care' (which/who), Romanian has: 'al cărui/a cărei' (whose), 'ceea ce' (what/which — neutral), 'cine' (who — used in some constructions).

Key rule

Care = basic relative. Pe care = accusative + clitic. Căruia/căreia = dative. Al cărui / a cărei / ai căror / ale căror = whose (agrees with possessed). Ceea ce = what/that which. Cine = whoever (no antecedent).

Examples

  • Aceasta e cartea pe care am citit-o.

    pe care + clitic o (= This is the book I read.)

  • Profesorul căruia i-am scris a răspuns.

    căruia + dative clitic i (= The teacher to whom I wrote replied.)

  • Cunosc un om al cărui fiu e medic.

    al cărui — possessed m sg (= I know a man whose son is a doctor.)

Common mistakes

  • Omul cărui copil

    Omul cărui copil
    Omul al cărui copil

    Need 'al' before 'cărui' to agree with possessed

  • Femeia al cărei mamă

    Femeia al cărei mamă
    Femeia a cărei mamă

    'A' for fem possessed (mamă is fem sg)

Lenguia Premium

Halfway there — imagine actually using all of this.

Lenguia's AI tutor explains any of these Romanian grammar topics in seconds and builds practice around the ones you get wrong.

B1Pronouns

Indefinite pronouns (cineva, ceva, oricine, fiecare, unul, altul)

Pronume nedefinite

Romanian has many indefinite pronouns: 'cineva' (someone), 'ceva' (something), 'oricine' (anyone), 'orice' (anything), 'fiecare' (each), 'unul/una' (one), 'altul/alta' (another).

Key rule

Cineva (someone), ceva (something), oricine (anyone), orice (anything), fiecare (each — sg always), unul/altul (one/another), amândoi (both m), amândouă (both f), toți/toate (all).

Examples

  • A sunat cineva azi-dimineață.

    cineva — invariable sg (= Someone called this morning.)

  • Mi-e poftă de ceva dulce.

    ceva + adj/noun (= I'm craving something sweet.)

  • Oricine poate învăța româna.

    oricine + 3sg verb (= Anyone can learn Romanian.)

Common mistakes

  • Cineva sunt aici

    Cineva sunt aici
    Cineva e aici

    Cineva is grammatically singular, takes sg verb

  • Fiecare studenți

    Fiecare studenți
    Fiecare student

    Fiecare always pairs with SINGULAR noun

B1Pronouns

Negative pronouns advanced (niciunul, niciuna, nicăieri, nici unul)

Pronume negative — utilizare avansată

Romanian negative pronouns require DOUBLE NEGATION with 'nu': 'Nu vine nimeni' (no one comes), 'Nu am niciunul' (I have none), 'Nu am fost nicăieri' (I haven't been anywhere).

Key rule

All negative pronouns require 'nu' before verb (double negation). Niciun/nicio = adjective 'no X'. Niciunul/niciuna = pronoun 'none'. Niciun/nicio written as ONE word. Pe-marker for animate accusative (pe nimeni, pe niciunul).

Examples

  • Nu cunosc pe nimeni la petrecere.

    double negation + pe-marker (= I don't know anyone at the party.)

  • Nimeni nu mi-a spus nimic.

    double negation (= No one told me anything.)

  • Nu am niciun coleg de la job.

    niciun + masc noun (= I don't have any colleague from work.)

Common mistakes

  • Vine nimeni (without nu)

    Vine nimeni (without nu)
    Nu vine nimeni

    Romanian requires 'nu' with negative pronoun

  • Niciun problemă

    Niciun problemă
    Nicio problemă

    Problemă is feminine; use 'nicio' for fem sg

B1Agreement

Possessive with inanimates and abstract nouns (al cui? al ei, al casei)

Posesivul cu obiecte și abstracte

Possessive 'al/a/ai/ale' is used with non-human possessions too: 'al meu' (mine — m sg thing), 'a ei' (hers — f sg thing), 'paginile cărții' (the pages of the book — genitive).

Key rule

Possessive adjectives (mea/mei/mele) and 'al/a/ai/ale + genitive' work the same for things and people. Al/a/ai/ale agrees with POSSESSED, not possessor. Question 'al cui?' / 'a cui?' = whose.

Examples

  • Cartea mea e pe masă, a ta e în raft.

    standalone possessive (= My book is on the table, yours is on the shelf.)

  • Paginile cărții sunt galbene.

    genitive of thing — cărții (= The pages of the book are yellow.)

  • A cui e geanta asta? — A Mariei.

    a cui + answer with a + name (= Whose is this bag? — Maria's.)

Common mistakes

  • Cartea mea și cartea ta (always with noun)

    Cartea mea și cartea ta (always with noun)
    Cartea mea și a ta

    Don't repeat noun; use 'a' standalone for second possessive

  • A cui sunt geanta?

    A cui sunt geanta?
    A cui e geanta?

    A cui matches POSSESSED noun number (geanta = sg → e)

B1Agreement

Advanced numeral agreement (amândoi, tustrei, câte doi)

Numeralul colectiv și distributiv

Beyond basic numbers: 'amândoi/amândouă' (both — gendered), 'tustrei' (all three together), 'câte doi' (two by two). All agree with gender.

Key rule

Amândoi (m/n pl) / Amândouă (f pl) = both, mandatory gender agreement. Câte doi/trei = distributive in pairs/groups. Tustrei = all three (folk/emphatic). Jumătate / un sfert / două treimi = fractions.

Examples

  • Amândoi părinții mei sunt medici.

    amândoi masc/mixed (= Both my parents are doctors.)

  • Am citit amândouă cărțile.

    amândouă fem (= I read both books.)

  • Mergeau câte doi pe stradă.

    distributive câte doi (= They walked two by two on the street.)

Common mistakes

  • Amândoi fetele

    Amândoi fetele
    Amândouă fetele

    Fete is feminine plural → amândouă

  • Doi copii (when meaning both)

    Doi copii (when meaning both)
    Amândoi copiii (both)

    Doi = just 'two'; amândoi = 'both' (emphatic dual)

B1Pronouns

Advanced demonstratives (acela vs ăla, celălalt, același)

Pronume demonstrative avansate

Beyond basic acesta/aceea: 'celălalt' (the other), 'același/aceeași' (the same), and colloquial forms 'ăsta/ăla' (this/that — informal).

Key rule

Standard: acest/acea (before), acesta/aceea (after/pronoun). Colloquial: ăsta/aia. Celălalt/cealaltă = the other (full agreement). Același/aceeași = the same (full agreement, complex spelling).

Examples

  • Această carte e mai bună decât cealaltă.

    this vs the other (= This book is better than the other.)

  • Omul acela de acolo e prietenul meu.

    acela — far + after noun (= That man over there is my friend.)

  • Ăsta e telefonul tău? — Da, ăla de pe masă.

    colloquial ăsta/ăla (= Is this your phone? — Yes, the one on the table.)

Common mistakes

  • Aceasta carte (with article on noun)

    Aceasta carte (with article on noun)
    Această carte (no article) / Cartea aceasta (article on noun)

    Pre-noun: no def article (această carte); post-noun: def article (cartea aceasta)

  • Celălalt fata

    Celălalt fata
    Cealaltă fată

    Cealaltă agrees with fem noun

B1Prepositions

Advanced temporal prepositions (în timpul, pe parcursul, de când)

Prepoziții temporale avansate

B1 temporal preps: 'în timpul' (during), 'pe parcursul' (throughout), 'de când' (since when), 'până când' (until when), 'cu X în urmă' (X ago), 'peste X' (in X time).

Key rule

În timpul / pe parcursul / de-a lungul + genitive = during/throughout. De când = since when. Peste X = in X time. Cu X în urmă / acum X = X ago. Până când = until when.

Examples

  • În timpul facultății, am locuit cu o colegă.

    în timpul + gen (= During university, I lived with a roommate.)

  • Pe parcursul anului, am citit douăzeci de cărți.

    pe parcursul + gen (= Over the course of the year, I read twenty books.)

  • De când lucrezi aici? — De cinci ani.

    de când — duration (= How long have you worked here? — For five years.)

Common mistakes

  • În timpul ziua

    În timpul ziua
    În timpul zilei

    Need genitive form: zilei (definite genitive)

  • De când doi ani

    De când doi ani
    De doi ani

    'De când' for point in time; 'de + duration' for length

B1Prepositions

Între, printre, dintre — distinguishing 'between/among/of'

Între / printre / dintre — distincții

Three preps look similar: 'între' (between two), 'printre' (among many — passing through), 'dintre' (of, from among — partitive).

Key rule

ÎNTRE = between (2 entities, closed range). PRINTRE = among/through (many, motion/scattered). DINTRE = of, from among (partitive: 'unul dintre X', 'mulți dintre X'). All take accusative.

Examples

  • Între tine și mine, e un secret.

    between two — closed (= Between you and me, it's a secret.)

  • Locul meu e între Maria și Andrei.

    physical between two (= My place is between Maria and Andrei.)

  • Merg printre arbori prin pădure.

    printre — among many, motion (= I walk among trees through the forest.)

Common mistakes

  • Unul între prieteni e medic

    Unul între prieteni e medic
    Unul dintre prieteni e medic

    Partitive 'one of' = dintre, not între

  • Vorbim dintre noi

    Vorbim dintre noi
    Vorbim între noi

    Closed group talking = între (between us); dintre is partitive only

B1Prepositions

Prepositional verbs (a se gândi la, a depinde de, a vorbi despre)

Regimul prepozițional al verbelor

Many Romanian verbs require specific prepositions: 'a se gândi LA' (think OF), 'a depinde DE' (depend ON), 'a vorbi DESPRE' (talk ABOUT). Mismatched preps = ungrammatical.

Key rule

Verbs have fixed prepositions: gândi LA, depinde DE, vorbi DESPRE, baza PE, crede ÎN, întâlni CU, ocupa DE. Memorize verb + prep as a unit. Don't translate directly from English.

Examples

  • Mă gândesc des la tine.

    se gândi LA (= I think of you often.)

  • Depinde de tine să decizi.

    depinde DE (= It depends on you to decide.)

  • Vorbim despre vacanță la cină.

    vorbi DESPRE (= We talk about vacation at dinner.)

Common mistakes

  • Mă gândesc de tine

    Mă gândesc de tine
    Mă gândesc la tine

    A se gândi takes LA, not DE

  • Depinde pe tine

    Depinde pe tine
    Depinde de tine

    Depend = DE in Romanian, not PE

B1Prepositions

Abstract/figurative spatial preps (în fața, în spatele, în mijlocul)

Prepoziții spațiale abstracte

Compound prepositions for nuanced position: 'în fața + gen' (in front of), 'în spatele' (behind), 'în mijlocul' (in the middle of), 'alături de' (next to), 'în jurul' (around).

Key rule

Compound preps: în fața/spatele/mijlocul/jurul + GENITIVE of noun OR tonic possessive (mea/ta/lui/ei/noastră/voastră/lor). Also: alături de + tonic pronoun. Many work temporally too.

Examples

  • Stă în fața casei.

    în fața + gen (casei) (= He's standing in front of the house.)

  • Maria e în spatele tău.

    în spatele + tonic (tău) (= Maria is behind you.)

  • Am ajuns în mijlocul nopții.

    în mijlocul + gen (nopții) — temporal (= I arrived in the middle of the night.)

Common mistakes

  • În fața mine

    În fața mine
    În fața mea

    Pronoun after compound prep = tonic possessive (mea), not nominative (mine)

  • În fața casa

    În fața casa
    În fața casei

    Use genitive of definite noun (casei)

B1Prepositions

Advanced compound prepositions (din cauza, datorită, în loc de, conform)

Prepoziții compuse avansate

Compound preps for causation and replacement: 'din cauza' (because of — negative), 'datorită' (thanks to — positive), 'în loc de' (instead of), 'conform' (according to), 'în ciuda' (despite).

Key rule

Din cauza + gen = because of (negative). Datorită + dat = thanks to (positive). În loc de + noun / în loc să + subj = instead of. Conform/potrivit + dat = according to. În ciuda + gen = despite.

Examples

  • Din cauza ploii, am rămas acasă.

    din cauza + gen (negative) (= Because of the rain, I stayed home.)

  • Datorită ție, am reușit.

    datorită + dat (positive) (= Thanks to you, I succeeded.)

  • În loc de cafea, beau ceai.

    în loc de + noun (= Instead of coffee, I drink tea.)

Common mistakes

  • Datorită ploii ne-am udat

    Datorită ploii ne-am udat
    Din cauza ploii ne-am udat

    Negative cause = 'din cauza', not 'datorită' (positive)

  • Din cauza ta am reușit

    Din cauza ta am reușit
    Datorită ție am reușit

    Positive cause = datorită

B1Prepositions

Fixed prepositional expressions (din când în când, în mod, pe lângă)

Expresii fixe prepoziționale

Romanian has many fixed prepositional phrases learned as units: 'din când în când' (from time to time), 'în mod' (in a way), 'pe de altă parte' (on the other hand), 'cu prilejul' (on the occasion of).

Key rule

Fixed expressions function as adverbial chunks. Top: din când în când (occasionally), în mod + adj (in a [adj] way), pe de altă parte (on the other hand), din păcate (unfortunately), cu prilejul (on the occasion of), în primul rând (firstly).

Examples

  • Din când în când mai mănânc pizza.

    frequency idiom (= From time to time I still eat pizza.)

  • În mod sigur va veni.

    în mod + adj = adverbial (= He'll surely come.)

  • Pe de o parte îmi place, pe de altă parte nu sunt sigur.

    structural contrast (= On one hand I like it, on the other I'm not sure.)

Common mistakes

  • Din timp în timp

    Din timp în timp
    Din când în când

    Standard idiom is 'din când în când', not literal calque

  • În un mod sigur

    În un mod sigur
    În mod sigur

    'În mod' takes adjective directly, no article

B1Prepositions

Advanced genitive-governing preps (împotriva, contra, deasupra, înaintea)

Prepoziții cu genitiv — avansate

Several prepositions take genitive case: 'împotriva' (against), 'contra' (against — formal), 'deasupra' (above), 'înaintea' (before), 'în jurul' (around), 'în urma' (behind/after).

Key rule

Genitive-governing preps: împotriva, contra, asupra, deasupra, dedesubtul, înaintea, înapoia, în jurul, în urma, de-a lungul, în ciuda + GEN of noun OR TONIC POSSESSIVE for pronouns (mea/ta/lui/ei/noastră/voastră/lor).

Examples

  • Am votat împotriva proiectului.

    împotriva + gen (= I voted against the project.)

  • Lampa atârnă deasupra mesei.

    deasupra + gen (= The lamp hangs above the table.)

  • Înaintea examenului, am repetat tot.

    înaintea + gen (= Before the exam, I reviewed everything.)

Common mistakes

  • Împotriva mine

    Împotriva mine
    Împotriva mea

    Pronoun after genitive prep = tonic possessive 'mea', not 'mine'

  • Deasupra masa

    Deasupra masa
    Deasupra mesei

    Use definite genitive 'mesei'

B1Syntax connectors

Real conditionals (dacă + indicative)

Condiționala reală

Real conditionals state possible/likely outcomes: 'Dacă plouă, stau acasă' (If it rains, I stay home). Use 'dacă' + indicative present/future in both clauses.

Key rule

Real conditional = DACĂ + indicative present/future, INDICATIVE present/future/imperative. Don't use conditional. 'Dacă plouă, stau acasă' (habit) / 'Dacă plouă mâine, voi sta' (future).

Examples

  • Dacă plouă, stăm acasă.

    present + present (= If it rains, we stay home.)

  • Dacă mă suni, vin.

    present + present (with future meaning) (= If you call me, I'll come.)

  • Dacă vei avea timp, sună-mă.

    future + imperative (= If you have time, call me.)

Common mistakes

  • Dacă aș avea timp, vin (mixing tenses)

    Dacă aș avea timp, vin (mixing tenses)
    Dacă am timp, vin / Dacă aș avea timp, aș veni

    Real cond uses ind in both; unreal uses cond in both

  • Dacă va ploua mâine (extra 'va' if redundant)

    Dacă va ploua mâine (extra 'va' if redundant)
    Dacă plouă mâine / Dacă va ploua mâine

    Both OK; future emphasized with 'va' or 'o să'

B1Syntax connectors

Unreal present conditionals (dacă aș avea, aș face)

Condiționala ireală prezent

Unreal conditionals describe hypothetical present/future situations: 'Dacă aș avea bani, aș călători' (If I had money, I would travel). Use conditional in BOTH clauses.

Key rule

Unreal present conditional = DACĂ + COND PRES, COND PRES. Both clauses conditional. Colloquial allows imperfect ('Dacă aveam, mergeam'). Standard: 'Dacă aș avea, aș merge'.

Examples

  • Dacă aș avea bani, aș călători mult.

    standard unreal (= If I had money, I would travel a lot.)

  • Dacă ai fi în locul meu, ce ai face?

    hypothetical advice (= If you were in my place, what would you do?)

  • Dacă ar veni Maria, am organiza o cină.

    3sg + 1pl (= If Maria came, we would organize a dinner.)

Common mistakes

  • Dacă aș avea bani, călătoresc

    Dacă aș avea bani, călătoresc
    Dacă aș avea bani, aș călători

    Both clauses must be conditional, not mixed with indicative

  • Dacă am bani, aș călători

    Dacă am bani, aș călători
    Dacă am bani, voi călători (real) / Dacă aș avea bani, aș călători (unreal)

    Real cond uses ind both; unreal uses cond both

B1Syntax connectors

Past unreal conditionals (dacă aș fi știut, aș fi venit)

Condiționala ireală trecut

Past unreal expresses contrary-to-fact past: 'Dacă aș fi știut, aș fi venit' (If I had known, I would have come — but I didn't know).

Key rule

Past unreal = DACĂ + AȘ FI + part, AȘ FI + part. Both clauses past conditional. Colloquial: imperfect ('dacă aveai, veneai'). Standard: 'Dacă aș fi avut, aș fi venit'.

Examples

  • Dacă aș fi știut, aș fi venit ieri.

    classic regret (= If I had known, I would have come yesterday.)

  • Dacă mi-ai fi spus, te-aș fi ajutat.

    blame/reproach (= If you had told me, I would have helped you.)

  • Dacă ar fi plouat, am fi rămas acasă.

    weather counterfactual (= If it had rained, we would have stayed home.)

Common mistakes

  • Dacă aș fi știut, vin

    Dacă aș fi știut, vin
    Dacă aș fi știut, aș fi venit

    Both clauses need past conditional

  • Dacă am știut, am fi venit

    Dacă am știut, am fi venit
    Dacă am știut, am venit (real past) / Dacă aș fi știut, aș fi venit (unreal past)

    Real past vs unreal past — don't mix

B1Syntax connectors

Concessive clauses (deși, cu toate că, chiar dacă)

Propoziții concesive

Concessive clauses express 'although/even though/even if': 'Deși plouă, ies' (Although it's raining, I'm going out). 'Chiar dacă plouă, ies' (Even if it rains, I'll go out).

Key rule

Deși/cu toate că/măcar că + INDICATIVE = factual concession. Chiar dacă + IND (likely) or COND (hypothetical) = even if. Oricât/orice/oriunde + AR/SUBJ = no matter how/what/where.

Examples

  • Deși plouă, ies la plimbare.

    deși + ind (= Although it's raining, I'm going for a walk.)

  • Cu toate că e târziu, mai vorbim.

    cu toate că + ind (= Even though it's late, we'll still talk.)

  • Chiar dacă mă rogi, nu pot veni.

    chiar dacă + ind (= Even if you ask me, I can't come.)

Common mistakes

  • Deși ar ploua, ies

    Deși ar ploua, ies
    Deși plouă, ies / Chiar dacă ar ploua, aș ieși

    Deși takes indicative; chiar dacă can take conditional

  • Cu toate că în ciuda...

    Cu toate că în ciuda...
    Cu toate că (clause) / În ciuda (noun)

    Cu toate că + verb; în ciuda + noun. Don't combine

B1Syntax connectors

Advanced temporal sequence (după ce, înainte ca/de, până să, în timp ce)

Conectori temporali avansați

Temporal subordination: 'după ce' (after), 'înainte de a / înainte ca să' (before), 'până să' (until/by the time), 'în timp ce' (while), 'de îndată ce' (as soon as).

Key rule

După ce + ind (after). Înainte de a + inf / înainte să + subj (before). Până ce + ind / Până să + subj (until). În timp ce + ind (while). De îndată ce + ind (as soon as). Ori de câte ori + ind (whenever).

Examples

  • După ce am terminat lucrul, am plecat acasă.

    după ce + perfect compus (= After I finished work, I went home.)

  • Înainte de a pleca, am verificat geamul.

    înainte de a + infinitive (formal) (= Before leaving, I checked the window.)

  • Înainte să plec, te-am sunat.

    înainte să + subj (colloquial) (= Before I left, I called you.)

Common mistakes

  • După să mănânc

    După să mănânc
    După ce mănânc / După ce am mâncat

    Don't use 'să' after 'după'; use 'după ce + indicative'

  • Înainte plec

    Înainte plec
    Înainte de a pleca / Înainte să plec

    Need 'de a + inf' or 'să + subj' after înainte

B1Syntax connectors

Reported speech with tense shifting (mi-a zis că mergea)

Vorbire indirectă cu schimbare de timp

When reporting past speech, tenses shift backward: 'Vine' (he's coming) → 'Mi-a spus că vine / venea' (He told me he was coming).

Key rule

Reported speech: că + clause (statements), dacă + clause (y/n questions), wh-word + clause (wh-questions), să + subj (commands). Present often kept if state holds; otherwise → imperfect. Pronouns and time references shift.

Examples

  • A spus că e obosit.

    present kept — state still holds (= He said he was tired.)

  • Mi-a spus că pleca mâine. / Mi-a spus că va pleca mâine.

    imperfect OR future retained (= He told me he was leaving tomorrow.)

  • M-a întrebat dacă vin.

    y/n question = dacă (= He asked me if I was coming.)

Common mistakes

  • A spus 'sunt obosit'

    A spus 'sunt obosit'
    A spus că este obosit / A spus: 'Sunt obosit.'

    Indirect: 'că + clause' (no quotes). Direct: quotes + colon

  • Mi-a întrebat dacă (with mi-)

    Mi-a întrebat dacă (with mi-)
    M-a întrebat dacă

    A întreba takes ACCUSATIVE clitic, not dative: M-a întrebat

B1Syntax connectors

Restrictive vs non-restrictive relative clauses

Propoziții relative — restrictive și apozitive

Restrictive relative clauses identify the noun (no commas): 'Cartea care e pe masă...'. Non-restrictive (apozitive) add extra info (commas): 'Cartea, care e pe masă, e a mea'.

Key rule

Restrictive (no commas) = identifies which noun, defining. Non-restrictive (with commas) = adds extra info to already-identified noun. Same connector (care/pe care/al cărui) — punctuation marks the difference.

Examples

  • Studentul care a învățat mult a luat 10.

    restrictive — identifies which student (= The student who studied a lot got a 10.)

  • Maria, care e prietena mea, a luat 10.

    non-restrictive — Maria already known (= Maria, who is my friend, got a 10.)

  • Cartea pe care am citit-o e excelentă.

    restrictive + resumptive (= The book I read is excellent.)

Common mistakes

  • Andrei care a venit, e prietenul meu.

    Andrei care a venit, e prietenul meu.
    Andrei, care a venit, e prietenul meu.

    Andrei is unique → non-restrictive needs commas

  • Cartea, pe care am citit-o, e excelentă. (when restrictive intended)

    Cartea, pe care am citit-o, e excelentă. (when restrictive intended)
    Cartea pe care am citit-o e excelentă.

    Restrictive (which book? the one I read) takes NO commas

B1Syntax connectors

Focus and topicalization (object fronting, clitic doubling)

Focalizarea și topicalizarea

Romanian fronts objects for emphasis: 'Cartea aceasta o cunosc' (This book — I know it). Fronting requires clitic doubling.

Key rule

Object fronting requires CLITIC DOUBLING: fronted dir obj + acc clitic ('Cartea o citesc'); fronted indir obj + dat clitic ('Lui Andrei îi spun'). Adverbial fronting needs no doubling.

Examples

  • Cartea aceasta o citesc cu plăcere.

    fronted dir obj + clitic o (= This book — I read it with pleasure.)

  • Pe Maria o cunosc din liceu.

    pe + fronted animate + clitic (= Maria I've known since high school.)

  • Lui Andrei i-am dat cadoul.

    fronted indir obj + dat clitic (= I gave Andrei the gift.)

Common mistakes

  • Cartea citesc (without clitic)

    Cartea citesc (without clitic)
    Cartea o citesc

    Fronted dir obj REQUIRES accusative clitic 'o'

  • Pe Maria cunosc

    Pe Maria cunosc
    Pe Maria o cunosc

    Animate fronted + pe still needs clitic 'o'

B1Syntax connectors

Correlative pairs (cu cât... cu atât, fie... fie, atât... cât)

Perechi corelative

Correlative pairs link two ideas: 'cu cât... cu atât' (the more... the more), 'fie... fie' (either... or), 'atât... cât' (as much as), 'nu numai... ci și' (not only... but also).

Key rule

Cu cât (mai)... cu atât (mai) = the more...the more. Atât... cât (și) = both...and / as...as. Fie/Ori... fie/ori = either...or. Nici...nici = neither...nor. Nu numai... ci și = not only...but also.

Examples

  • Cu cât citesc mai mult, cu atât învăț mai bine.

    cu cât mai... cu atât mai (= The more I read, the better I learn.)

  • Vorbește atât româna, cât și engleza.

    atât... cât și (= He speaks both Romanian and English.)

  • Fie mănânc acasă, fie merg la restaurant.

    fie... fie (= Either I eat home or go to a restaurant.)

Common mistakes

  • Cu cât învăț, cu atât știu (without 'mai')

    Cu cât învăț, cu atât știu (without 'mai')
    Cu cât învăț mai mult, cu atât știu mai bine

    Comparative 'mai' is needed in each clause for proportional sense

  • Atât... și (without cât)

    Atât... și (without cât)
    Atât X, cât și Y

    Full pair is 'atât... cât și'

B1Syntax connectors

Indirect questions (nu știu unde, mă întreb dacă)

Întrebări indirecte

Embedded questions use 'dacă' (yes/no) or the question word: 'Nu știu dacă vine' (I don't know if he comes), 'Mă întreb unde locuiește' (I wonder where he lives).

Key rule

Indirect questions: VERB + DACĂ (y/n) or wh-word + clause. No inversion. No question mark. Tense usually retained. Wh-words: cine, ce, unde, când, cum, cât, de ce, cui, pe cine.

Examples

  • Nu știu dacă vine la întâlnire.

    y/n indirect (= I don't know if he's coming to the meeting.)

  • Mă întreb unde locuiește acum.

    wh — unde (= I wonder where he lives now.)

  • M-a întrebat cum mă cheamă.

    wh — cum (= He asked me what my name is.)

Common mistakes

  • Nu știu vine? (with question mark)

    Nu știu vine? (with question mark)
    Nu știu dacă vine.

    Indirect = statement, no '?'

  • Mă întreb dacă vine el? (mixing)

    Mă întreb dacă vine el? (mixing)
    Mă întreb dacă vine.

    Embedded — no inversion, no question mark, subject before verb

B1Syntax connectors

Result/consequence clauses (atât de... încât, așa de... că)

Propoziții consecutive

Express results with 'atât de + adj/adv + încât' (so... that): 'E atât de obosit, încât doarme' (He's so tired he sleeps). Or 'așa de... că' / 'încât să' for hypothetical.

Key rule

Atât/așa de + adj/adv + ÎNCÂT + ind = so X that Y (actual result). Încât să + subj = intended result. Așa că/deci/prin urmare = consequently. Distinct from purpose 'ca să'.

Examples

  • E atât de obosit, încât doarme.

    atât de + adj + încât + ind (= He's so tired that he's sleeping.)

  • Vorbește așa de încet, încât nu se aude.

    așa de + adv + încât (= He speaks so quietly that he can't be heard.)

  • Sunt așa de fericită că plâng.

    așa de + adj + că (colloquial) (= I'm so happy that I'm crying.)

Common mistakes

  • E foarte obosit încât doarme

    E foarte obosit încât doarme
    E atât de obosit, încât doarme

    Need 'atât de' (or 'așa de') with 'încât' construction

  • Plouă încât să fie ud (actual)

    Plouă încât să fie ud (actual)
    Plouă încât drumul e ud (actual) / Plouă încât să nu poți ieși (hypothetical)

    Use ind for actual; să + subj for hypothetical/characteristic

B1Syntax connectors

Emphasis particles (chiar, măcar, tocmai, doar)

Particule de accentuare

Romanian uses emphasis particles for nuance: 'chiar' (even, exactly), 'măcar' (at least), 'tocmai' (precisely, just now), 'doar' (only), 'cam' (kind of).

Key rule

Chiar = even/really/exactly. Măcar = at least. Tocmai = precisely/just now. Doar/numai = only. Cam = kind of. Prea = too. Abia = barely/just. Particles go before the modified word.

Examples

  • Chiar și el a venit la petrecere.

    chiar și — even (= Even he came to the party.)

  • Cartea e chiar interesantă.

    chiar — intensifier (= The book is really interesting.)

  • Vreau măcar o săptămână de vacanță.

    măcar — at least (= I want at least a week of vacation.)

Common mistakes

  • El chiar a venit (when meaning 'even he')

    El chiar a venit (when meaning 'even he')
    Chiar și el a venit

    'Chiar și' for 'even (including)'; 'chiar' alone = really/precisely

  • Doar a venit (when meaning 'only he came')

    Doar a venit (when meaning 'only he came')
    Doar el a venit

    Position 'doar' before noun for 'only X', not before verb in that sense

B1Orthography

Capitalization rules (titles, holidays, days/months lowercase)

Reguli de scriere cu majuscule

Romanian capitalizes: proper names, sentence starts, holidays (Crăciun, Paște), institutions. LOWERCASE: days (luni), months (mai), nationalities as adjectives (român), languages (româna).

Key rule

Capitalize: proper names, sentence starts, holidays (Crăciun), titles, institutions, deity. LOWERCASE: days (luni), months (mai), nationalities (român), languages (româna), religions (creștin).

Examples

  • M-am născut pe 5 mai 1990, în România.

    mai lowercase; România capitalized (= I was born on May 5, 1990, in Romania.)

  • De Crăciun mergem la bunici.

    Crăciun = holiday capitalized (= At Christmas we go to grandparents.)

  • Sunt român și vorbesc româna.

    român, româna — lowercase (= I am Romanian and I speak Romanian.)

Common mistakes

  • Luni am mers la Cinema

    Luni am mers la Cinema
    Luni am mers la cinema

    Days lowercase; 'cinema' is common noun lowercase

  • Vorbesc Româna și Engleza

    Vorbesc Româna și Engleza
    Vorbesc româna și engleza

    Languages lowercase in Romanian

B1Orthography

Advanced punctuation (semicolon, em-dash, quotation marks)

Punctuație avansată

Romanian uses « » (angle quotes) or „..." for quotations; em-dash (—) for dialogue or apposition; semicolon (;) between related independent clauses.

Key rule

Romanian quotes: „..." or « ». Dialogue starts with — (em-dash). Comma before dar/însă/ci. No comma before și in lists. Decimal = comma; thousand = period (3,14 / 1.000).

Examples

  • Mi-a spus: „Bună ziua, ce mai faci?"

    Romanian-style quotes (= He said to me: 'Good day, how are you?')

  • — Bună! / — Salut, ce mai faci?

    dialogue with em-dash (= — Hello! / — Hi, how are you?)

  • Maria — sora mea — e medic.

    em-dash apposition (= Maria — my sister — is a doctor.)

Common mistakes

  • "Bună ziua" (English-style)

    "Bună ziua" (English-style)
    „Bună ziua" (Romanian-style)

    Standard Romanian: „ opening (low) and " closing (high)

  • - Bună! (hyphen for dialogue)

    - Bună! (hyphen for dialogue)
    — Bună! (em-dash)

    Dialogue uses em-dash (—), not hyphen (-)

B1Register

Colloquial markers and discourse particles (măi, bre, hai, păi)

Mărci colocviale și particule discursive

Romanian conversation is full of small particles: 'măi' (hey/dude), 'bă' (dude — informal), 'hai' (come on!), 'păi' (well...), 'deh' (oh well), 'doar' (just). They mark casual register.

Key rule

Colloquial particles add nuance: măi/bă (address — informal), hai (come on/let's/bye), păi (well...), deh (oh well), pe bune (for real), uite (look), nu? (right?). Avoid in formal writing.

Examples

  • Măi Andrei, vino aici!

    măi + name = friendly address (= Hey Andrei, come here!)

  • Bă, ce-ai zis?

    bă — very informal between male peers (= Dude, what did you say?)

  • Hai să mergem la cafenea!

    hai să — let's (= Let's go to the café!)

Common mistakes

  • Bă, domnule director...

    Bă, domnule director...
    Domnule director... / Bună ziua, domnule director

    Don't use 'bă' with superiors/strangers — it's peer-only

  • Păi (in formal writing)

    Păi (in formal writing)
    Bine, ... / Așadar, ... / În concluzie

    Păi is colloquial; use formal equivalents in writing

B1Register

Neologisms and anglicisms (job, weekend, mall, e-mail)

Neologisme și anglicisme

Modern Romanian borrows heavily from English: 'job' (job), 'weekend' (weekend), 'mall' (mall), 'business' (business). Often Romanian alternatives exist (slujbă, sfârșit de săptămână) but borrowings dominate in speech.

Key rule

Modern Romanian uses many anglicisms (job, weekend, mall, e-mail, online). They integrate with Romanian inflection (job-ul, site-uri). Native equivalents exist (slujbă, sfârșit de săptămână) but often less used in colloquial urban speech.

Examples

  • Mi-am găsit un job nou la o multinațională.

    job — common anglicism (= I found a new job at a multinational.)

  • Ce planuri ai pentru weekend?

    weekend — fully integrated (= What plans do you have for the weekend?)

  • Mergem la mall sâmbătă.

    mall — urban (= We're going to the mall on Saturday.)

Common mistakes

  • Jobul (without hyphen)

    Jobul (without hyphen)
    Job-ul

    Anglicisms ending in consonant often use hyphen before Romanian article: job-ul, site-ul

  • Site-le (wrong plural)

    Site-le (wrong plural)
    Site-uri

    Plural of site = site-uri (neuter pl)

B1Vocabulary

Common Romanian idioms (a o lua razna, a-i pica fisa)

Expresii idiomatice românești

Romanian has colorful idioms: 'a o lua razna' (to go nuts), 'a-i pica fisa' (penny drops), 'a freca menta' (to slack off), 'a-i merge ca pe roate' (to go smoothly).

Key rule

Learn idioms as fixed units. Top: a o lua razna (go nuts), a-i pica fisa (penny drops), a freca menta (slack off), a-i merge ca pe roate (go smoothly), a da chix (fail), a ploua cu găleata (rain heavily).

Examples

  • După atâta stres, am început să iau razna.

    a lua razna (= After so much stress, I started going nuts.)

  • În sfârșit mi-a picat fisa ce vrea să spună!

    a-i pica fisa (= Finally the penny dropped what he meant!)

  • Toată ziua a frecat menta la birou.

    a freca menta (= All day he slacked off at the office.)

Common mistakes

  • Am luat razna (without 'o')

    Am luat razna (without 'o')
    Am luat-o razna / Am luat razna (both OK)

    Most common form 'a o lua razna' with neuter 'o'

  • Mi-a picat moneda

    Mi-a picat moneda
    Mi-a picat fisa

    Standard idiom uses 'fisa' (older token coin)

B1Numbers dates time

Common abbreviations (dvs., d-na, str., nr., etc.)

Abrevieri uzuale

Romanian uses many abbreviations: 'dvs.' (you formal), 'd-na' (Mrs.), 'str.' (street), 'nr.' (number), 'etc.' (and so on), 'p.s.' (P.S.).

Key rule

Common: dvs. (you formal), d-na/d-l (Mrs/Mr), dr./prof./ing. (titles), str./nr./ap./et. (address), etc., p.s., S.R.L./S.A. (companies), C.I./C.N.P. (ID).

Examples

  • Bună ziua, dna. Popescu, vă mulțumesc.

    d-na/dna. — formal address (= Hello, Mrs. Popescu, thank you.)

  • Locuiesc pe str. Mihai Eminescu, nr. 25, ap. 12.

    str./nr./ap. (= I live on Mihai Eminescu Street, no. 25, apt. 12.)

  • Vă rog să trimiteți la dr. Andrei Ionescu.

    dr. — doctor title (= Please send to Dr. Andrei Ionescu.)

Common mistakes

  • Dvs (no period)

    Dvs (no period)
    Dvs. / dvs.

    Abbreviation ends with period; capital optional based on position

  • Mrs. Popescu (English style)

    Mrs. Popescu (English style)
    D-na / Dna. Popescu

    Use Romanian abbreviation form

B1Numbers dates time

Large numbers, decimals, percentages (3,14; 1.000; 25%)

Numere mari, zecimale, procente

Romanian uses COMMA for decimal (3,14) and PERIOD for thousands (1.000.000). Percent reads 'douăzeci și cinci la sută' (25%). Mathematical operations: plus/minus/ori/împărțit la.

Key rule

Decimal: COMMA (3,14). Thousands: PERIOD (1.000). Percentage: 'X la sută' (25 la sută = 25%). Math: plus, minus, ori, împărțit la, egal/fac.

Examples

  • Pi este aproximativ 3,14.

    decimal with comma (= Pi is approximately 3.14.)

  • Populația României e de aproximativ 19.000.000.

    thousand separator = period (= Romania's population is about 19,000,000.)

  • Salariul a crescut cu 10%.

    percentage written form (= The salary increased by 10%.)

Common mistakes

  • 3.14 (English decimal)

    3.14 (English decimal)
    3,14

    Romanian: decimal = comma

  • 1,000,000 (English thousands)

    1,000,000 (English thousands)
    1.000.000

    Romanian: thousands = period

See this grammar in real Romanian storiesFree graded stories for this level — reading is the fastest way to make these rules automatic.
Lenguia Premium

Ready to master romanian grammar?

Get personalized stories, an AI tutor for your grammar questions, and smart practice for every topic on this page.