Browse all 63 topics on this pageShow
Syntax connectors
- Real conditionals (dacă + indicative)
- Unreal present conditionals (dacă aș avea, aș face)
- Past unreal conditionals (dacă aș fi știut, aș fi venit)
- Concessive clauses (deși, cu toate că, chiar dacă)
- Advanced temporal sequence (după ce, înainte ca/de, până să, în timp ce)
- Reported speech with tense shifting (mi-a zis că mergea)
- Restrictive vs non-restrictive relative clauses
- Focus and topicalization (object fronting, clitic doubling)
- Correlative pairs (cu cât... cu atât, fie... fie, atât... cât)
- Indirect questions (nu știu unde, mă întreb dacă)
- Result/consequence clauses (atât de... încât, așa de... că)
- Emphasis particles (chiar, măcar, tocmai, doar)
Verb tenses
- Mai-mult-ca-perfect (pluperfect)
- Viitor anterior (future perfect)
- Prezumtiv (presumptive mood)
- Conditional perfect (past conditional)
- Perfect compus vs imperfect — advanced contrasts
- Gerunziu (basic adverbial uses)
- Supin (basic uses: de făcut, de citit)
- Participle as adjective (obosit, scris, deschis)
- Imperative with object clitics (dă-mi, spune-mi)
- Common irregular verb groups (a duce, a face, a putea)
- A fi as passive auxiliary (a fost scris, este iubit)
Subjunctive
- Subjunctive basic structure (să + present)
- Subjunctive after modal verbs (vreau să, pot să, trebuie să)
- Subjunctive after volition (vreau ca, prefer să, doresc să)
- Subjunctive after emotion verbs (mă bucur că/să, îmi pare bine)
- Subjunctive after doubt/negation (nu cred că/să, mă îndoiesc)
- Subjunctive after impersonal expressions (e bine să, e nevoie să)
- Subjunctive for purpose (ca să, pentru ca să)
- Subjunctive in indirect commands (i-am spus să, te rog să)
- Perfect subjunctive (să fi făcut — hypothetical past)
- Irregular subjunctive forms (să fie, să aibă, să dea, să stea, să bea)
Verb usage
- Modal verb nuances (a trebui, a fi nevoie, a-i veni)
- Motion verbs with directional prepositions (a urca pe, a coborî din)
- Becoming verbs (a se face, a deveni, a ajunge)
- Mental state expressions (mi-e dor de, îmi pare rău, mi-e frică)
- Dative impersonal constructions with a-i fi (mi-e cald, îi e bine)
- Aspectual verbs (a începe să, a continua să, a termina de)
- Inherently reflexive verbs (a se gândi, a-și aminti, a se teme)
- Idiomatic expressions with a-i veni (îmi vine, mi-a venit)
Prepositions
- Advanced temporal prepositions (în timpul, pe parcursul, de când)
- Între, printre, dintre — distinguishing 'between/among/of'
- Prepositional verbs (a se gândi la, a depinde de, a vorbi despre)
- Abstract/figurative spatial preps (în fața, în spatele, în mijlocul)
- Advanced compound prepositions (din cauza, datorită, în loc de, conform)
- Fixed prepositional expressions (din când în când, în mod, pe lângă)
- Advanced genitive-governing preps (împotriva, contra, deasupra, înaintea)
Agreement
Pronouns
Orthography
Register
Numbers dates time
Learn B1 romanian grammar by using it.
Stories, AI conversations and practice exercises built around these exact topics — at your level.
Mai-mult-ca-perfect (pluperfect)
Mai-mult-ca-perfectul
The mai-mult-ca-perfect (pluperfect) expresses an action completed BEFORE another past action: 'Când am ajuns, ei mâncaseră deja' = When I arrived, they had already eaten.
Key rule
Mai-mult-ca-perfect = action BEFORE another past action. Synthetic formation: perfect simplu stem + -sem/-seși/-se/-serăm/-serăți/-seră. Examples: cântasem (I had sung), mersese (he had gone), fusesem (I had been).
Examples
- Când am sosit, ei deja plecaseră.
anteriority in past (= When I arrived, they had already left.)
- Am citit cartea pe care mi-o recomandaseși.
earlier-past in relative clause (= I read the book you had recommended to me.)
- Înainte de a se muta la București, locuiseră la Cluj.
with înainte de (= Before moving to Bucharest, they had lived in Cluj.)
Common mistakes
Am avut mâncat
Am avut mâncatMâncasemRomanian pluperfect is synthetic (one word), not a compound like English 'had eaten'
Eu fui mâncat
Eu fui mâncatMâncasemNo auxiliary needed — pluperfect uses -sem suffix directly on verb stem
Viitor anterior (future perfect)
Viitorul anterior
The viitor anterior (future perfect) expresses a future action completed BEFORE another future action: 'Voi fi terminat până vine el' = I will have finished by the time he comes.
Key rule
Viitor anterior = voi/vei/va/vom/veți/vor + FI + participle. Example: voi fi terminat (I will have finished). Use for future actions completed BEFORE another future point. Mostly in writing; colloquial speech uses simpler forms.
Examples
- Până la ora șase, voi fi terminat raportul.
deadline + future perfect (= By six o'clock, I will have finished the report.)
- Când vei sosi tu, eu voi fi mâncat deja.
two future actions sequenced (= When you arrive, I will have already eaten.)
- După ce vom fi vizitat muzeul, mergem la masă.
with după ce (= After we have visited the museum, we'll go to eat.)
Common mistakes
Voi terminat
Voi terminatVoi fi terminatNeed both: voi (future aux) + fi (a fi infinitive) + terminat (participle)
Sunt terminat
Sunt terminatVoi fi terminat'Sunt terminat' = I am done (state); 'voi fi terminat' = I will have finished (future perfect)
Prezumtiv (presumptive mood)
Modul prezumtiv
The prezumtiv expresses supposition or inference: 'O fi acasă' = He's probably home. 'Or fi plecat' = They've probably left. Romanian-specific mood.
Key rule
Prezumtiv = supposition/probability. Present: oi/o(i)/o/om/oți/or + FI + gerunziu ('o fi dormind' = he's probably sleeping). Past: oi/o(i)/o/om/oți/or + FI + participle ('o fi plecat' = he's probably left).
Examples
- Unde-i Maria? — O fi la birou.
present prezumtiv, colloquial (= Where's Maria? — She's probably at work.)
- Andrei nu răspunde. Oi fi adormit.
past prezumtiv 1sg (= Andrei isn't answering. He's probably fallen asleep.)
- Cum o fi vremea acolo?
question with prezumtiv (= What might the weather be like there?)
Common mistakes
O fi dormit (when meaning 'he's sleeping right now')
O fi dormit (when meaning 'he's sleeping right now')O fi dormindPresent prezumtiv = gerunziu (-ind); past prezumtiv = participle. 'O fi dormit' = he's probably slept
Va fi vorbind (in casual speech)
Va fi vorbind (in casual speech)O fi vorbindLiterary 'va fi' sounds bookish; colloquial uses contracted 'o fi'
Conditional perfect (past conditional)
Condiționalul perfect
The past conditional expresses what would have happened: 'Aș fi venit' = I would have come. Form: aș/ai/ar/am/ați/ar + fi + participle.
Key rule
Past conditional = aș/ai/ar/am/ați/ar + FI + participle. Example: aș fi cântat (I would have sung). Use for unreal past, regrets, missed chances. Pair with 'dacă' for counterfactual conditionals.
Examples
- Dacă aș fi știut, aș fi venit la petrecere.
classic counterfactual (= If I had known, I would have come to the party.)
- Ar fi trebuit să-mi spui mai devreme.
regret/reproach (= You should have told me earlier.)
- N-aș fi crezut că poate fi atât de rapid.
negated past conditional (= I wouldn't have believed he could be so fast.)
Common mistakes
Aș cântat
Aș cântatAș fi cântatPast conditional needs 'fi' between auxiliary and participle
Aș fi cânta
Aș fi cântaAș fi cântatUse participle (cântat), not infinitive (cânta)
Perfect compus vs imperfect — advanced contrasts
Perfect compus vs imperfect — utilizare avansată
Perfect compus = completed events ('Am citit cartea' = I read the book). Imperfect = ongoing/repeated/habitual past ('Citeam când...' = I was reading when). Mastery needs nuance for states, sequences, and habit.
Key rule
Perfect compus = bounded, completed, change. Imperfect = ongoing, habitual, description, background. States and modals can take either: 'eram' (general state) vs 'am fost' (defined period); 'știam' (knew) vs 'am știut' (found out).
Examples
- Era o zi frumoasă. Mergeam pe stradă când am văzut un accident.
background imperfect + foreground perfect compus (= It was a beautiful day. I was walking when I saw an accident.)
- Am locuit la Cluj timp de cinci ani.
bounded duration = perfect compus (= I lived in Cluj for five years.)
- Locuiam la Cluj când m-am căsătorit.
ongoing past = imperfect; event = perfect compus (= I was living in Cluj when I got married.)
Common mistakes
Când eram mic, am mers des la bunici.
Când eram mic, am mers des la bunici.Când eram mic, mergeam des la bunici.Habitual past = imperfect, not perfect compus
Ieri locuiam în Cluj. (for a single completed period)
Ieri locuiam în Cluj. (for a single completed period)Ieri am fost / Am locuit până ieri în Cluj.Single bounded events = perfect compus
Gerunziu (basic adverbial uses)
Gerunziul
The gerunziu is an invariable -ând/-ind verbal form used adverbially: 'Mergând acasă, am cumpărat pâine' = Walking home, I bought bread.
Key rule
Gerunziu = -ând/-ind, invariable, adverbial. Used for: simultaneity, manner, cause, condition. With clitics: -ndu-l, -ndu-i, -ndu-mi. Subject of gerunziu = subject of main clause.
Examples
- Mergând prin parc, am văzut un câine vagabond.
simultaneity (= Walking through the park, I saw a stray dog.)
- Citind cartea, am învățat multe.
cause/simultaneity (= Reading the book, I learned a lot.)
- Fiind bolnav, n-a venit la școală.
causal (= Being sick, he didn't come to school.)
Common mistakes
Cântat (using participle as gerunziu)
Cântat (using participle as gerunziu)CântândGerunziu = -ând/-ind; cântat = participle
Mergând la școală, Maria a uitat cărțile.
Mergând la școală, Maria a uitat cărțile.Mergând la școală, Maria a uitat cărțile. (correct — subjects match)But beware: subject of gerunziu MUST = subject of main clause
Supin (basic uses: de făcut, de citit)
Supinul
The supin uses 'de' + past participle to express purpose, necessity, or activity: 'Am de făcut multe' = I have a lot to do. 'Mașină de spălat' = washing machine.
Key rule
Supin = 'de' + participle. Uses: necessity ('am de făcut'), agent nouns ('mașină de spălat'), difficulty ('greu de spus'), 'terminate de + supin' ('am terminat de mâncat').
Examples
- Am multe de făcut astăzi.
supin with a avea = necessity (= I have a lot to do today.)
- E greu de înțeles ce vrea să spună.
supin after adjective (= It's hard to understand what he wants to say.)
- Mașina de spălat e veche.
supin in agent noun (= The washing machine is old.)
Common mistakes
Am multe a face
Am multe a faceAm multe de făcutUse supin (de + participle), not infinitive (a + infinitive), with 'a avea + obj + de'
Mașină pentru spălat
Mașină pentru spălatMașină de spălatFunction nouns use 'de + supin', not 'pentru + infinitive'
Participle as adjective (obosit, scris, deschis)
Participiul adjectival
Past participles can function as adjectives: 'sunt obosit' (I'm tired), 'ușa deschisă' (the open door). They agree with the noun in gender and number.
Key rule
Participle as adjective AGREES in gender/number: obosit/obosită/obosiți/obosite. Used: attributively ('cartea deschisă'), predicatively ('sunt obosit'), in copular passive ('e scris').
Examples
- Sunt foarte obosită azi.
predicative, feminine sg (= I'm very tired today.)
- Cartea deschisă pe masă e a mea.
attributive, feminine sg (= The open book on the table is mine.)
- Geamurile sunt închise.
predicative, neuter pl (= The windows are closed.)
Common mistakes
Maria e obosit
Maria e obositMaria e obosităParticiple agrees with feminine subject: obosită
Copiii sunt obosit
Copiii sunt obositCopiii sunt obosițiPlural masculine: obosiți
Imperative with object clitics (dă-mi, spune-mi)
Imperativul cu pronume clitice
Object clitics ATTACH to positive imperatives with a hyphen: 'dă-mi cartea' (give me the book), 'spune-i' (tell him). In negative imperatives, clitics go BEFORE: 'nu-mi spune' (don't tell me).
Key rule
POSITIVE imperative: clitic ENCLITIC with hyphen: dă-mi, spune-i, ajută-mă, du-te. NEGATIVE imperative: clitic PROCLITIC: nu-mi spune, nu te duce, nu o lua. Order: dat + acc (dă-mi-o; nu mi-o spune).
Examples
- Dă-mi cartea, te rog.
positive imp + dative clitic (= Give me the book, please.)
- Spune-i adevărul!
positive imp + dative 3sg (= Tell him/her the truth!)
- Citește-o cu atenție!
imp + accusative fem (= Read it (fem) carefully!)
Common mistakes
Dă mi cartea
Dă mi carteaDă-mi carteaPositive imperative + clitic MUST have hyphen
Mi dă cartea (imperative)
Mi dă cartea (imperative)Dă-mi carteaClitic comes AFTER imperative, with hyphen — not before
Common irregular verb groups (a duce, a face, a putea)
Grupuri de verbe neregulate frecvente
Some high-frequency Romanian verbs have irregular forms across tenses: a duce (took/will take/has taken), a face (do/did/done), a putea (can/could). Memorize them as patterns.
Key rule
Memorize full paradigms of irregular verbs: a face → fac/făcut/făceam, a duce → duc/dus/duceam, a putea → pot/putut/puteam, a vrea → vreau/vrut/voiam. Watch for stem changes between tenses.
Examples
- Fac mâncare în fiecare zi.
a face present (= I cook every day.)
- Am făcut multe greșeli ieri.
a face perfect compus (= I made many mistakes yesterday.)
- Făceam des greșeli la început.
a face imperfect (= I used to make mistakes often in the beginning.)
Common mistakes
Făcut (in present)
Făcut (in present)Fac (present 1sg)Don't confuse participle (făcut) with present (fac)
Duc (perfect compus, missing aux)
Duc (perfect compus, missing aux)Am dusPerfect compus needs 'am + participle': am dus
A fi as passive auxiliary (a fost scris, este iubit)
A fi ca auxiliar pasiv
Romanian forms a true passive with 'a fi' + past participle: 'Cartea a fost scrisă de Maria' (The book was written by Maria). The participle agrees with the subject.
Key rule
A fi + participle = passive. Participle AGREES with subject in gender/number. Agent = 'de' or 'de către' + agent. Use for focus on patient, formal style, or when agent is unknown.
Examples
- Cartea a fost scrisă de Eminescu.
perfect compus passive + agent (= The book was written by Eminescu.)
- Casa este construită din lemn.
present passive, material (= The house is built of wood.)
- Pacienții erau tratați cu mult respect.
imperfect passive (= The patients were treated with great respect.)
Common mistakes
Cartea a fost scris
Cartea a fost scrisCartea a fost scrisăParticiple must agree with subject (fem sg)
Cărțile sunt scris
Cărțile sunt scrisCărțile sunt scrisePlural neuter (cărți = fem pl) → scrise
Modal verb nuances (a trebui, a fi nevoie, a-i veni)
Nuanțe ale verbelor modale
Romanian modals add subtle nuances: 'a trebui să' (must/should), 'a fi nevoie să' (need to), 'a fi necesar să' (be necessary to). Each has a different flavor.
Key rule
Trebuie să = must. Ar trebui să = should. Trebuia să = should have. E nevoie să = need to. Ar fi bine să = would be good to. Nu trebuie ≠ no need; nu trebuie = mustn't. For 'don't have to', use 'nu e nevoie să'.
Examples
- Trebuie să merg la doctor astăzi.
strong obligation (= I must / have to go to the doctor today.)
- Ar trebui să te odihnești mai mult.
advice / soft should (= You should rest more.)
- Trebuia să-l sun aseară, dar am uitat.
past unfulfilled obligation (= I should have called him last night, but I forgot.)
Common mistakes
Trebuie merg
Trebuie mergTrebuie să mergAfter 'trebuie' use subjunctive 'să' + verb (or rarely infinitive)
Eu trebuie
Eu trebuieTrebuie să eu... / Trebuie să merg'Trebuie' is impersonal (always 3sg form); subject signaled via subjunctive person
Motion verbs with directional prepositions (a urca pe, a coborî din)
Verbe de mișcare cu prepoziții direcționale
Romanian motion verbs pair with specific directional prepositions: 'a urca PE' (climb onto), 'a coborî DIN' (get out of), 'a intra ÎN' (enter into), 'a ieși DIN' (exit from).
Key rule
ÎN = into enclosed (intru în cameră). LA = to (merg la doctor). PE = onto surface (urc pe munte). DIN = out of (ies din casă). DE LA = from a place (vin de la magazin). Verbs pair specifically: a coborî DIN tren, a urca ÎN tren.
Examples
- Mă urc în autobuz la stația aceasta.
a urca în + transport (= I get on the bus at this stop.)
- Coboară din tren la Brașov.
a coborî din + transport (= He gets off the train in Brașov.)
- Intră în clasă cu zâmbetul pe față.
a intra în + room (= She enters the classroom with a smile on her face.)
Common mistakes
Merg în doctor
Merg în doctorMerg la doctorPeople/professionals = la, not în
Cobor de tren
Cobor de trenCobor din trenGetting off transport = din, not de
Becoming verbs (a se face, a deveni, a ajunge)
Verbe de transformare
Romanian has several 'become' verbs with different shades: 'a se face' (become — colloquial, weather), 'a deveni' (become — formal, lasting), 'a ajunge' (become — implying journey/process).
Key rule
A se face = colloquial 'become' (weather, body, time, casual). A deveni = formal 'become' (profession, lasting state). A ajunge = 'become through process/journey'. A ieși = 'turn out (to be)'. Match register to context.
Examples
- Se face frig afară, ia o haină.
weather — colloquial (= It's getting cold outside, take a jacket.)
- Maria a devenit medic anul trecut.
profession — formal (= Maria became a doctor last year.)
- Andrei a ajuns director general.
ajunge — process/career (= Andrei became / made it to general director.)
Common mistakes
Deveni frig
Deveni frigSe face frigWeather always uses 'se face', not 'deveni'
Sunt foame
Sunt foameMi se face foame / Mi-e foameHunger uses 'mi se face' (becoming) or 'mi-e' (state), not 'sunt'
Mental state expressions (mi-e dor de, îmi pare rău, mi-e frică)
Expresii ale stărilor mintale
Romanian uses dative + 'a fi' for many mental states: 'mi-e dor de tine' (I miss you), 'îmi pare rău' (I'm sorry), 'mi-e frică' (I'm afraid), 'mi-e rușine' (I'm ashamed).
Key rule
Dative + impersonal: mi-e dor de X (I miss X), îmi pare rău (I'm sorry), mi-e frică de X (I fear X), mi-e milă de X (I pity X), îmi pasă de X (I care about X), îmi vine să + verb (I feel like).
Examples
- Mi-e dor de bunica.
mi-e dor de + person (= I miss my grandma.)
- Îmi pare rău că n-ai putut veni.
îmi pare rău că (= I'm sorry you couldn't come.)
- Mi-e frică de înălțime.
mi-e frică de + noun (= I'm afraid of heights.)
Common mistakes
Eu miss bunica
Eu miss bunicaMi-e dor de bunicaDon't translate 'miss' directly; use 'mi-e dor de'
Sunt rău (for I'm sorry)
Sunt rău (for I'm sorry)Îmi pare rău'Sunt rău' = I'm bad/mean; 'îmi pare rău' = I'm sorry
Dative impersonal constructions with a-i fi (mi-e cald, îi e bine)
Construcții impersonale cu a-i fi
Romanian uses 'dative + a fi + adjective/noun' for physical and emotional states: 'mi-e cald' (I'm hot), 'ne e bine' (we're well), 'îi e somn' (he's sleepy).
Key rule
Dative + e + state: mi-e/îți e/îi e/ne e/vă e/le e + cald, foame, frică, etc. PAST: mi-a fost / mi-era. NEGATIVE: nu mi-e. Use for transient physical/mental states, NOT for general characteristics ('eu sunt înalt' = personal).
Examples
- Mi-e foame. Aș mânca ceva.
mi-e + state (= I'm hungry. I'd eat something.)
- Îți e frig? Ia un pulover.
îți e in question (= Are you cold? Get a sweater.)
- Copilului îi e somn.
îi e with explicit dative noun (copilului) (= The child is sleepy.)
Common mistakes
Eu sunt foame
Eu sunt foameMi-e foameStates like hunger, cold, fear use dative impersonal, not 'eu sunt + abstract'
Sunt cald
Sunt caldMi-e cald (I'm hot — sensation) / Sunt cald (I'm warm as a person — rare)Default: mi-e cald for the sensation 'I feel hot'
Aspectual verbs (a începe să, a continua să, a termina de)
Verbe aspectuale
Aspectual verbs mark phases of an action: 'a începe să' (start to), 'a continua să' (continue to), 'a termina de' (finish doing), 'a se apuca de' (set about doing).
Key rule
A începe SĂ + verb (start to). A continua SĂ + verb (continue to). A termina DE + supin (finish doing). A se apuca DE + supin (set about). A se opri DIN + supin (stop doing). A se lăsa DE + supin (quit). Match preposition to verb.
Examples
- A început să plouă pe la trei.
a începe să + verb (= It started to rain around three.)
- Am început să învăț româna anul trecut.
a începe să + activity (= I started learning Romanian last year.)
- Continuă să mă sune deși i-am spus să nu.
a continua să (= He keeps calling me even though I told him not to.)
Common mistakes
Am terminat să mănânc
Am terminat să mănâncAm terminat de mâncat'A termina' takes 'DE + supin', not 'să + verb'
M-am apucat să citesc
M-am apucat să citescM-am apucat de citit / M-am apucat să citesc (acceptable colloquial)Standard: 'apuca DE + supin'; colloquial allows 'să + verb'
Inherently reflexive verbs (a se gândi, a-și aminti, a se teme)
Verbe inerent reflexive
Some Romanian verbs are ALWAYS reflexive — they require 'se' even when no reflexive meaning is involved: 'a se gândi' (to think), 'a-și aminti' (to remember), 'a se teme' (to fear).
Key rule
Inherently reflexive verbs carry 'se' (accusative) or 'își' (dative) without reflexive meaning. Examples: a se gândi LA (think of), a-și aminti DE (remember), a se teme DE (fear), a-și da seama (realize).
Examples
- Mă gândesc la tine des.
a se gândi LA (= I think of you often.)
- Îmi amintesc copilăria cu drag.
a-și aminti — DAT reflexive (= I remember my childhood fondly.)
- Se teme de înălțime.
a se teme DE (= He's afraid of heights.)
Common mistakes
Gândesc la tine (missing reflexive)
Gândesc la tine (missing reflexive)Mă gândesc la tineA gândi = to think (transitive); a SE gândi = to think of/about (inherent)
Amintesc de tine
Amintesc de tineÎmi amintesc de tineA-și aminti requires DATIVE reflexive (îmi, not mă)
Idiomatic expressions with a-i veni (îmi vine, mi-a venit)
Expresii idiomatice cu a-i veni
Romanian uses 'a-i veni' (lit. 'to come to one') for many ideas: 'îmi vine să plâng' (I feel like crying), 'îmi vine greu' (it's hard for me), 'îmi vine bine' (it suits me).
Key rule
Îmi vine să + verb = I feel like (urge). Îmi vine greu/ușor să = It's hard/easy for me to. Îmi vine bine + clothing = It suits me. Îmi vine în minte = Comes to mind. Îmi vine rândul = It's my turn.
Examples
- Îmi vine să plâng când mă gândesc la el.
îmi vine să + verb (= I feel like crying when I think of him.)
- Îmi vine greu să mă trezesc dimineața.
îmi vine greu să (= It's hard for me to wake up in the morning.)
- Îți vine bine rochia roșie.
îți vine bine + clothing (= The red dress suits you.)
Common mistakes
Eu vine să plâng
Eu vine să plângÎmi vine să plâng'A-i veni' is impersonal dative, not personal 1sg
Vine să crezi că pot
Vine să crezi că potÎți vine să crezi că pot (= you might believe) / Nu-mi vine să cred (= I can't believe)Mind the dative person carefully
Subjunctive basic structure (să + present)
Conjunctivul prezent — structura de bază
Romanian subjunctive (conjunctiv) is formed with 'să + present indicative', BUT the 3rd person singular AND plural change: 'să meargă' (he/she/they go), not 'să merge/merg'.
Key rule
Conjunctiv prezent = SĂ + present (with 3sg/3pl ending change). Conj I -ă→-e (cântă→cânte). Conj II/III -e→-ă (vede→vadă, merge→meargă). 3sg = 3pl. SĂ is obligatory.
Examples
- Vreau să merg acasă.
să + 1sg unchanged (= I want to go home.)
- Trebuie să meargă la doctor.
să + 3sg/pl special form (= He/she/they must go to the doctor.)
- Sper să vină mâine.
să + 3sg vină (from vine) (= I hope he/she comes tomorrow.)
Common mistakes
Vreau merg
Vreau mergVreau să mergMust use 'să' before subjunctive — Romanian doesn't drop it like Italian 'voglio andare'
Vreau să merge (3sg)
Vreau să merge (3sg)El vrea să meargă3sg subjunctive of 'a merge' is 'meargă', not 'merge'
Subjunctive after modal verbs (vreau să, pot să, trebuie să)
Conjunctivul după verbe modale
Romanian modals (vreau, pot, trebuie, încerc, reușesc...) take 'să + subjunctive' even when subjects match: 'Vreau să merg' (I want to go). No infinitive option in most cases.
Key rule
All modals take 'să + subjunctive' even with same subject. With different subject, add 'ca': 'Vreau ca tu să vii'. Modal tense changes (vreau/voiam/am vrut/aș vrea) but subjunctive stays present.
Examples
- Vreau să beau o cafea.
same subject, no ca needed (= I want to drink a coffee.)
- Vreau ca tu să bei cafea cu mine.
different subject, ca + să (= I want you to drink coffee with me.)
- Pot să te ajut?
pot să + verb (= Can I help you?)
Common mistakes
Vreau merg
Vreau mergVreau să mergModals always take 'să + subj', no infinitive option
Vreau tu să mergi
Vreau tu să mergiVreau ca tu să mergiAdd 'ca' before different-subject să clause (or just 'vreau să mergi')
Subjunctive after volition (vreau ca, prefer să, doresc să)
Conjunctivul după verbe de voință
Verbs of wanting, preferring, asking, or requesting take subjunctive: 'Prefer să stăm acasă' (I prefer that we stay home), 'Te rog să mă asculți' (I ask you to listen to me).
Key rule
Volition/request verbs take 'să + subjunctive'. Same subject: vreau să merg. Different subject: vreau ca tu să mergi / vreau să mergi (ca optional). Polite request: te rog să / vă rog să.
Examples
- Doresc să mă mut la munte.
formal volition (= I wish to move to the mountains.)
- Prefer să stăm acasă diseară.
a prefera să (= I prefer that we stay home tonight.)
- Te rog să mă asculți cu atenție.
te rog să — polite request (= Please listen to me carefully.)
Common mistakes
Prefer stăm acasă
Prefer stăm acasăPrefer să stăm acasăAll volition verbs require 'să'
Te rog mă asculți
Te rog mă asculțiTe rog să mă asculțiPolite request needs 'să' between 'te rog' and verb
Subjunctive after emotion verbs (mă bucur că/să, îmi pare bine)
Conjunctivul după verbe de emoție
Emotion verbs split between 'că + indicative' (factual) and 'să + subjunctive' (hypothetical/wished): 'Mă bucur că ai venit' (glad you came — fact) vs 'Mă bucur să te văd' (glad to see you — sentiment).
Key rule
Emotion + că + indicative = factual emotion ('mă bucur că ai venit'). Emotion + să + subjunctive = sentiment about an action/state ('mă bucur să te văd'). Both common; choose by focus.
Examples
- Mă bucur că ai venit la petrecere.
fact — că + indicative (= I'm glad you came to the party.)
- Mă bucur să te văd.
current sentiment — să + subj (= I'm glad to see you.)
- Îmi pare rău că n-am răspuns mai devreme.
fact regret (= I'm sorry I didn't reply earlier.)
Common mistakes
Mă bucur că să te văd
Mă bucur că să te vădMă bucur să te văd / Mă bucur că te vădDon't combine 'că' and 'să'; pick one based on meaning
Îmi pare bine să ai reușit
Îmi pare bine să ai reușitÎmi pare bine că ai reușitPast success = fact → 'că' + perfect compus
Subjunctive after doubt/negation (nu cred că/să, mă îndoiesc)
Conjunctivul după îndoială și negație
After doubt or negation, Romanian can switch to subjunctive: 'Cred că vine' (I think he's coming — sure) vs 'Nu cred că vine / Nu cred să vină' (I don't think he's coming — doubt).
Key rule
Cred că + indicative (positive belief). Nu cred că + ind OR să + subj (doubt). Mă îndoiesc să (formal doubt). E posibil să / S-ar putea să = always subjunctive. Probability requires să.
Examples
- Cred că vine mâine.
positive belief — indicative (= I think he's coming tomorrow.)
- Nu cred că vine. / Nu cred să vină.
negative — both că/ind and să/subj OK (= I don't think he's coming.)
- Mă îndoiesc să mai vină.
doubt + subj (= I doubt he'll come anymore.)
Common mistakes
Mă îndoiesc că să
Mă îndoiesc că săMă îndoiesc că / Mă îndoiesc săPick ONE complementizer, not both
S-ar putea că plouă
S-ar putea că plouăS-ar putea să plouă'S-ar putea' ALWAYS takes 'să', not 'că'
Subjunctive after impersonal expressions (e bine să, e nevoie să)
Conjunctivul după expresii impersonale
Impersonal expressions like 'e bine, e important, e nevoie' all take 'să + subjunctive': 'E bine să dormi 8 ore' (It's good that you sleep 8 hours).
Key rule
Impersonal 'e + adj/noun + să' always takes subjunctive: e bine, e important, e nevoie, e posibil, e mai bine, e timpul să, e cazul să. Conditional 'ar fi bine să' is softer/polite.
Examples
- E bine să mănânci legume.
general advice — same subject conceptual (= It's good to eat vegetables.)
- E important să fim pe timp.
1pl subj (= It's important that we be on time.)
- E nevoie să cumperi pâine?
question form (= Is it necessary that you buy bread?)
Common mistakes
E bine mănânci fructe
E bine mănânci fructeE bine să mănânci fructeAlways 'să' after impersonal expression
E important că să vii
E important că să viiE important să viiDon't combine 'că' and 'să'
Subjunctive for purpose (ca să, pentru ca să)
Conjunctivul de scop
Purpose clauses use 'ca să' (in order to / so that): 'Învăț ca să iau examenul' (I study in order to pass the exam). 'Pentru ca să' is more formal.
Key rule
Purpose = CA SĂ + subjunctive. Same subject: ca să + subj (învăț ca să iau). Different subject: ca să + subj with new subject inside (îți dau bani ca să cumperi). Negative purpose: ca să NU. Formal alternative: pentru a + infinitive.
Examples
- Învăț ca să iau examenul.
purpose, same subject (= I'm studying in order to pass the exam.)
- Mă duc la magazin ca să cumpăr pâine.
motion + purpose (= I'm going to the store to buy bread.)
- Îți dau cheia ca să intri în casă.
purpose, different subject (= I'm giving you the key so you can enter the house.)
Common mistakes
Merg să cumpăr pâine (acceptable but informal)
Merg să cumpăr pâine (acceptable but informal)Merg la magazin ca să cumpăr pâine (standard purpose)'Ca să' explicitly marks purpose; bare 'să' after motion can be ambiguous
Învăț pentru iau examenul
Învăț pentru iau examenulÎnvăț ca să iau examenul / Învăț pentru a lua examenulUse 'ca să + subj' OR 'pentru a + infinitive', not 'pentru + să'
Subjunctive in indirect commands (i-am spus să, te rog să)
Conjunctivul în comenzi indirecte
Indirect commands and reported requests use 'să + subjunctive': 'I-am spus să vină' (I told him to come), 'Mama mi-a zis să mănânc' (Mom told me to eat).
Key rule
Indirect commands: VERB OF COMMUNICATION + dative + să + subjunctive. Subject of 'să' = dative addressee. NEVER use infinitive. Examples: i-am spus să vină, te rog să mă asculți, mi-a interzis să plec.
Examples
- I-am spus să vină la șase.
spus + dative + să (= I told him to come at six.)
- Mi-a cerut să-l ajut.
ceri + dative + să (= He asked me to help him.)
- Te rog să taci.
rog + acc + să (= Please be quiet.)
Common mistakes
I-am spus a veni
I-am spus a veniI-am spus să vinăRomanian never uses infinitive for indirect commands; always să + subj
Te rog vino
Te rog vinoTe rog să viiAfter 'te rog' use 'să + subj', not bare imperative
Perfect subjunctive (să fi făcut — hypothetical past)
Conjunctivul perfect
The perfect subjunctive 'să fi + participle' refers to hypothetical or completed past: 'Să fi venit ieri' (had he come yesterday), 'Nu cred să fi spus asta' (I don't think he said that).
Key rule
Perfect subjunctive = SĂ FI + participle, invariable for person. Use: hypothetical past ('să fi venit ieri'), doubt about past ('nu cred să fi spus'), past modal ('ar fi trebuit să fi venit').
Examples
- Nu cred să fi spus așa ceva.
doubt about past (= I don't think he said such a thing.)
- Să fi știut, aș fi venit.
counterfactual past (= Had I known, I would have come.)
- Mă tem să fi pățit ceva.
fear about past (= I'm afraid something may have happened to him.)
Common mistakes
Să am cântat
Să am cântatSă fi cântatAuxiliary is 'fi' (invariable), not 'am/ai/a'
Să fi cânt (using present)
Să fi cânt (using present)Să fi cântatNeed past participle, not present
Irregular subjunctive forms (să fie, să aibă, să dea, să stea, să bea)
Forme neregulate ale conjunctivului
Some high-frequency verbs have irregular subjunctive 3sg/3pl forms: a fi → să fie, a avea → să aibă, a da → să dea, a sta → să stea, a bea → să bea, a lua → să ia, a vrea → să vrea/vrea, a ști → să știe.
Key rule
Memorize irregular 3sg/3pl subjunctive: a fi→fie, a avea→aibă, a da→dea, a sta→stea, a bea→bea, a lua→ia, a vrea→vrea, a ști→știe, a veni→vină, a spune→spună, a putea→poată, a vedea→vadă, a face→facă, a pune→pună.
Examples
- Vreau să fie liniște în casă.
să fie (= I want there to be quiet in the house.)
- Sper să aibă noroc.
să aibă (= I hope he has luck.)
- Te rog să-mi dea înapoi cartea.
să dea (= Please give me the book back.)
Common mistakes
Să are
Să areSă aibăA avea has irregular subjunctive: să aibă
Să dă
Să dăSă deaA da subjunctive 3sg = dea (special form)
Adjectival article 'cel' (cel mai bun, cel care, Ștefan cel Mare)
Articolul adjectival 'cel'
'Cel' is a separate article that links noun to adjective in specific structures: 'cel mai bun' (the best), 'cel care' (the one who), 'Ștefan cel Mare' (Stephen the Great).
Key rule
Cel/cea/cei/cele agree with noun. Uses: SUPERLATIVE (cel mai bun), RELATIVE (cel care), HISTORICAL (Ștefan cel Mare), PRONOMINAL (cei de aici). Always required for superlative form.
Examples
- Andrei e cel mai bun coleg al meu.
cel + mai + adj = superlative (= Andrei is my best colleague.)
- Maria e cea mai înțeleaptă persoană pe care o cunosc.
fem sg cea (= Maria is the wisest person I know.)
- Cei care vor să vină să se înscrie acum.
cei care — pl relative (= Those who want to come should sign up now.)
Common mistakes
Mai bun student (for 'best')
Mai bun student (for 'best')Cel mai bun studentNeed 'cel' for superlative; 'mai bun' = comparative
Cel mai bună (with feminine noun)
Cel mai bună (with feminine noun)Cea mai bunăCel agrees with noun: cel (m), cea (f), cei (m pl), cele (f pl)
Agreement with collective nouns (lume, mulțime, familie)
Acordul cu substantive colective
Collective nouns like 'lume' (people), 'mulțime' (crowd), 'familie' (family) usually take SINGULAR verb, but plural agreement is sometimes possible: 'Familia mea este mare' (singular) or 'Familia mea sunt veseli' (rare).
Key rule
Collective nouns (lume, familie, mulțime, echipă, guvern) take SINGULAR verb in Romanian. Partitive 'majoritatea X' often agrees with X. Numbers + people = plural verb (trei oameni au venit).
Examples
- Multă lume știe asta.
lume + sg verb (= Many people know this.)
- Familia mea locuiește în Sibiu.
familie + sg (= My family lives in Sibiu.)
- Mulțimea aplauda neîncetat.
mulțime + sg verb (= The crowd applauded continuously.)
Common mistakes
Lume știu (plural)
Lume știu (plural)Multă lume știeLume is feminine singular grammatically; takes singular verb
Familia mea sunt veseli
Familia mea sunt veseliFamilia mea e veselă / Membrii familiei mele sunt veseliCollective + sg, or rephrase to explicit plural
Advanced relative pronouns (al cărui, ceea ce, cine)
Pronume relative avansate
Beyond 'care' (which/who), Romanian has: 'al cărui/a cărei' (whose), 'ceea ce' (what/which — neutral), 'cine' (who — used in some constructions).
Key rule
Care = basic relative. Pe care = accusative + clitic. Căruia/căreia = dative. Al cărui / a cărei / ai căror / ale căror = whose (agrees with possessed). Ceea ce = what/that which. Cine = whoever (no antecedent).
Examples
- Aceasta e cartea pe care am citit-o.
pe care + clitic o (= This is the book I read.)
- Profesorul căruia i-am scris a răspuns.
căruia + dative clitic i (= The teacher to whom I wrote replied.)
- Cunosc un om al cărui fiu e medic.
al cărui — possessed m sg (= I know a man whose son is a doctor.)
Common mistakes
Omul cărui copil
Omul cărui copilOmul al cărui copilNeed 'al' before 'cărui' to agree with possessed
Femeia al cărei mamă
Femeia al cărei mamăFemeia a cărei mamă'A' for fem possessed (mamă is fem sg)
Halfway there — imagine actually using all of this.
Lenguia's AI tutor explains any of these Romanian grammar topics in seconds and builds practice around the ones you get wrong.
Indefinite pronouns (cineva, ceva, oricine, fiecare, unul, altul)
Pronume nedefinite
Romanian has many indefinite pronouns: 'cineva' (someone), 'ceva' (something), 'oricine' (anyone), 'orice' (anything), 'fiecare' (each), 'unul/una' (one), 'altul/alta' (another).
Key rule
Cineva (someone), ceva (something), oricine (anyone), orice (anything), fiecare (each — sg always), unul/altul (one/another), amândoi (both m), amândouă (both f), toți/toate (all).
Examples
- A sunat cineva azi-dimineață.
cineva — invariable sg (= Someone called this morning.)
- Mi-e poftă de ceva dulce.
ceva + adj/noun (= I'm craving something sweet.)
- Oricine poate învăța româna.
oricine + 3sg verb (= Anyone can learn Romanian.)
Common mistakes
Cineva sunt aici
Cineva sunt aiciCineva e aiciCineva is grammatically singular, takes sg verb
Fiecare studenți
Fiecare studențiFiecare studentFiecare always pairs with SINGULAR noun
Negative pronouns advanced (niciunul, niciuna, nicăieri, nici unul)
Pronume negative — utilizare avansată
Romanian negative pronouns require DOUBLE NEGATION with 'nu': 'Nu vine nimeni' (no one comes), 'Nu am niciunul' (I have none), 'Nu am fost nicăieri' (I haven't been anywhere).
Key rule
All negative pronouns require 'nu' before verb (double negation). Niciun/nicio = adjective 'no X'. Niciunul/niciuna = pronoun 'none'. Niciun/nicio written as ONE word. Pe-marker for animate accusative (pe nimeni, pe niciunul).
Examples
- Nu cunosc pe nimeni la petrecere.
double negation + pe-marker (= I don't know anyone at the party.)
- Nimeni nu mi-a spus nimic.
double negation (= No one told me anything.)
- Nu am niciun coleg de la job.
niciun + masc noun (= I don't have any colleague from work.)
Common mistakes
Vine nimeni (without nu)
Vine nimeni (without nu)Nu vine nimeniRomanian requires 'nu' with negative pronoun
Niciun problemă
Niciun problemăNicio problemăProblemă is feminine; use 'nicio' for fem sg
Possessive with inanimates and abstract nouns (al cui? al ei, al casei)
Posesivul cu obiecte și abstracte
Possessive 'al/a/ai/ale' is used with non-human possessions too: 'al meu' (mine — m sg thing), 'a ei' (hers — f sg thing), 'paginile cărții' (the pages of the book — genitive).
Key rule
Possessive adjectives (mea/mei/mele) and 'al/a/ai/ale + genitive' work the same for things and people. Al/a/ai/ale agrees with POSSESSED, not possessor. Question 'al cui?' / 'a cui?' = whose.
Examples
- Cartea mea e pe masă, a ta e în raft.
standalone possessive (= My book is on the table, yours is on the shelf.)
- Paginile cărții sunt galbene.
genitive of thing — cărții (= The pages of the book are yellow.)
- A cui e geanta asta? — A Mariei.
a cui + answer with a + name (= Whose is this bag? — Maria's.)
Common mistakes
Cartea mea și cartea ta (always with noun)
Cartea mea și cartea ta (always with noun)Cartea mea și a taDon't repeat noun; use 'a' standalone for second possessive
A cui sunt geanta?
A cui sunt geanta?A cui e geanta?A cui matches POSSESSED noun number (geanta = sg → e)
Advanced numeral agreement (amândoi, tustrei, câte doi)
Numeralul colectiv și distributiv
Beyond basic numbers: 'amândoi/amândouă' (both — gendered), 'tustrei' (all three together), 'câte doi' (two by two). All agree with gender.
Key rule
Amândoi (m/n pl) / Amândouă (f pl) = both, mandatory gender agreement. Câte doi/trei = distributive in pairs/groups. Tustrei = all three (folk/emphatic). Jumătate / un sfert / două treimi = fractions.
Examples
- Amândoi părinții mei sunt medici.
amândoi masc/mixed (= Both my parents are doctors.)
- Am citit amândouă cărțile.
amândouă fem (= I read both books.)
- Mergeau câte doi pe stradă.
distributive câte doi (= They walked two by two on the street.)
Common mistakes
Amândoi fetele
Amândoi feteleAmândouă feteleFete is feminine plural → amândouă
Doi copii (when meaning both)
Doi copii (when meaning both)Amândoi copiii (both)Doi = just 'two'; amândoi = 'both' (emphatic dual)
Advanced demonstratives (acela vs ăla, celălalt, același)
Pronume demonstrative avansate
Beyond basic acesta/aceea: 'celălalt' (the other), 'același/aceeași' (the same), and colloquial forms 'ăsta/ăla' (this/that — informal).
Key rule
Standard: acest/acea (before), acesta/aceea (after/pronoun). Colloquial: ăsta/aia. Celălalt/cealaltă = the other (full agreement). Același/aceeași = the same (full agreement, complex spelling).
Examples
- Această carte e mai bună decât cealaltă.
this vs the other (= This book is better than the other.)
- Omul acela de acolo e prietenul meu.
acela — far + after noun (= That man over there is my friend.)
- Ăsta e telefonul tău? — Da, ăla de pe masă.
colloquial ăsta/ăla (= Is this your phone? — Yes, the one on the table.)
Common mistakes
Aceasta carte (with article on noun)
Aceasta carte (with article on noun)Această carte (no article) / Cartea aceasta (article on noun)Pre-noun: no def article (această carte); post-noun: def article (cartea aceasta)
Celălalt fata
Celălalt fataCealaltă fatăCealaltă agrees with fem noun
Advanced temporal prepositions (în timpul, pe parcursul, de când)
Prepoziții temporale avansate
B1 temporal preps: 'în timpul' (during), 'pe parcursul' (throughout), 'de când' (since when), 'până când' (until when), 'cu X în urmă' (X ago), 'peste X' (in X time).
Key rule
În timpul / pe parcursul / de-a lungul + genitive = during/throughout. De când = since when. Peste X = in X time. Cu X în urmă / acum X = X ago. Până când = until when.
Examples
- În timpul facultății, am locuit cu o colegă.
în timpul + gen (= During university, I lived with a roommate.)
- Pe parcursul anului, am citit douăzeci de cărți.
pe parcursul + gen (= Over the course of the year, I read twenty books.)
- De când lucrezi aici? — De cinci ani.
de când — duration (= How long have you worked here? — For five years.)
Common mistakes
În timpul ziua
În timpul ziuaÎn timpul zileiNeed genitive form: zilei (definite genitive)
De când doi ani
De când doi aniDe doi ani'De când' for point in time; 'de + duration' for length
Între, printre, dintre — distinguishing 'between/among/of'
Între / printre / dintre — distincții
Three preps look similar: 'între' (between two), 'printre' (among many — passing through), 'dintre' (of, from among — partitive).
Key rule
ÎNTRE = between (2 entities, closed range). PRINTRE = among/through (many, motion/scattered). DINTRE = of, from among (partitive: 'unul dintre X', 'mulți dintre X'). All take accusative.
Examples
- Între tine și mine, e un secret.
between two — closed (= Between you and me, it's a secret.)
- Locul meu e între Maria și Andrei.
physical between two (= My place is between Maria and Andrei.)
- Merg printre arbori prin pădure.
printre — among many, motion (= I walk among trees through the forest.)
Common mistakes
Unul între prieteni e medic
Unul între prieteni e medicUnul dintre prieteni e medicPartitive 'one of' = dintre, not între
Vorbim dintre noi
Vorbim dintre noiVorbim între noiClosed group talking = între (between us); dintre is partitive only
Prepositional verbs (a se gândi la, a depinde de, a vorbi despre)
Regimul prepozițional al verbelor
Many Romanian verbs require specific prepositions: 'a se gândi LA' (think OF), 'a depinde DE' (depend ON), 'a vorbi DESPRE' (talk ABOUT). Mismatched preps = ungrammatical.
Key rule
Verbs have fixed prepositions: gândi LA, depinde DE, vorbi DESPRE, baza PE, crede ÎN, întâlni CU, ocupa DE. Memorize verb + prep as a unit. Don't translate directly from English.
Examples
- Mă gândesc des la tine.
se gândi LA (= I think of you often.)
- Depinde de tine să decizi.
depinde DE (= It depends on you to decide.)
- Vorbim despre vacanță la cină.
vorbi DESPRE (= We talk about vacation at dinner.)
Common mistakes
Mă gândesc de tine
Mă gândesc de tineMă gândesc la tineA se gândi takes LA, not DE
Depinde pe tine
Depinde pe tineDepinde de tineDepend = DE in Romanian, not PE
Abstract/figurative spatial preps (în fața, în spatele, în mijlocul)
Prepoziții spațiale abstracte
Compound prepositions for nuanced position: 'în fața + gen' (in front of), 'în spatele' (behind), 'în mijlocul' (in the middle of), 'alături de' (next to), 'în jurul' (around).
Key rule
Compound preps: în fața/spatele/mijlocul/jurul + GENITIVE of noun OR tonic possessive (mea/ta/lui/ei/noastră/voastră/lor). Also: alături de + tonic pronoun. Many work temporally too.
Examples
- Stă în fața casei.
în fața + gen (casei) (= He's standing in front of the house.)
- Maria e în spatele tău.
în spatele + tonic (tău) (= Maria is behind you.)
- Am ajuns în mijlocul nopții.
în mijlocul + gen (nopții) — temporal (= I arrived in the middle of the night.)
Common mistakes
În fața mine
În fața mineÎn fața meaPronoun after compound prep = tonic possessive (mea), not nominative (mine)
În fața casa
În fața casaÎn fața caseiUse genitive of definite noun (casei)
Advanced compound prepositions (din cauza, datorită, în loc de, conform)
Prepoziții compuse avansate
Compound preps for causation and replacement: 'din cauza' (because of — negative), 'datorită' (thanks to — positive), 'în loc de' (instead of), 'conform' (according to), 'în ciuda' (despite).
Key rule
Din cauza + gen = because of (negative). Datorită + dat = thanks to (positive). În loc de + noun / în loc să + subj = instead of. Conform/potrivit + dat = according to. În ciuda + gen = despite.
Examples
- Din cauza ploii, am rămas acasă.
din cauza + gen (negative) (= Because of the rain, I stayed home.)
- Datorită ție, am reușit.
datorită + dat (positive) (= Thanks to you, I succeeded.)
- În loc de cafea, beau ceai.
în loc de + noun (= Instead of coffee, I drink tea.)
Common mistakes
Datorită ploii ne-am udat
Datorită ploii ne-am udatDin cauza ploii ne-am udatNegative cause = 'din cauza', not 'datorită' (positive)
Din cauza ta am reușit
Din cauza ta am reușitDatorită ție am reușitPositive cause = datorită
Fixed prepositional expressions (din când în când, în mod, pe lângă)
Expresii fixe prepoziționale
Romanian has many fixed prepositional phrases learned as units: 'din când în când' (from time to time), 'în mod' (in a way), 'pe de altă parte' (on the other hand), 'cu prilejul' (on the occasion of).
Key rule
Fixed expressions function as adverbial chunks. Top: din când în când (occasionally), în mod + adj (in a [adj] way), pe de altă parte (on the other hand), din păcate (unfortunately), cu prilejul (on the occasion of), în primul rând (firstly).
Examples
- Din când în când mai mănânc pizza.
frequency idiom (= From time to time I still eat pizza.)
- În mod sigur va veni.
în mod + adj = adverbial (= He'll surely come.)
- Pe de o parte îmi place, pe de altă parte nu sunt sigur.
structural contrast (= On one hand I like it, on the other I'm not sure.)
Common mistakes
Din timp în timp
Din timp în timpDin când în cândStandard idiom is 'din când în când', not literal calque
În un mod sigur
În un mod sigurÎn mod sigur'În mod' takes adjective directly, no article
Advanced genitive-governing preps (împotriva, contra, deasupra, înaintea)
Prepoziții cu genitiv — avansate
Several prepositions take genitive case: 'împotriva' (against), 'contra' (against — formal), 'deasupra' (above), 'înaintea' (before), 'în jurul' (around), 'în urma' (behind/after).
Key rule
Genitive-governing preps: împotriva, contra, asupra, deasupra, dedesubtul, înaintea, înapoia, în jurul, în urma, de-a lungul, în ciuda + GEN of noun OR TONIC POSSESSIVE for pronouns (mea/ta/lui/ei/noastră/voastră/lor).
Examples
- Am votat împotriva proiectului.
împotriva + gen (= I voted against the project.)
- Lampa atârnă deasupra mesei.
deasupra + gen (= The lamp hangs above the table.)
- Înaintea examenului, am repetat tot.
înaintea + gen (= Before the exam, I reviewed everything.)
Common mistakes
Împotriva mine
Împotriva mineÎmpotriva meaPronoun after genitive prep = tonic possessive 'mea', not 'mine'
Deasupra masa
Deasupra masaDeasupra meseiUse definite genitive 'mesei'
Real conditionals (dacă + indicative)
Condiționala reală
Real conditionals state possible/likely outcomes: 'Dacă plouă, stau acasă' (If it rains, I stay home). Use 'dacă' + indicative present/future in both clauses.
Key rule
Real conditional = DACĂ + indicative present/future, INDICATIVE present/future/imperative. Don't use conditional. 'Dacă plouă, stau acasă' (habit) / 'Dacă plouă mâine, voi sta' (future).
Examples
- Dacă plouă, stăm acasă.
present + present (= If it rains, we stay home.)
- Dacă mă suni, vin.
present + present (with future meaning) (= If you call me, I'll come.)
- Dacă vei avea timp, sună-mă.
future + imperative (= If you have time, call me.)
Common mistakes
Dacă aș avea timp, vin (mixing tenses)
Dacă aș avea timp, vin (mixing tenses)Dacă am timp, vin / Dacă aș avea timp, aș veniReal cond uses ind in both; unreal uses cond in both
Dacă va ploua mâine (extra 'va' if redundant)
Dacă va ploua mâine (extra 'va' if redundant)Dacă plouă mâine / Dacă va ploua mâineBoth OK; future emphasized with 'va' or 'o să'
Unreal present conditionals (dacă aș avea, aș face)
Condiționala ireală prezent
Unreal conditionals describe hypothetical present/future situations: 'Dacă aș avea bani, aș călători' (If I had money, I would travel). Use conditional in BOTH clauses.
Key rule
Unreal present conditional = DACĂ + COND PRES, COND PRES. Both clauses conditional. Colloquial allows imperfect ('Dacă aveam, mergeam'). Standard: 'Dacă aș avea, aș merge'.
Examples
- Dacă aș avea bani, aș călători mult.
standard unreal (= If I had money, I would travel a lot.)
- Dacă ai fi în locul meu, ce ai face?
hypothetical advice (= If you were in my place, what would you do?)
- Dacă ar veni Maria, am organiza o cină.
3sg + 1pl (= If Maria came, we would organize a dinner.)
Common mistakes
Dacă aș avea bani, călătoresc
Dacă aș avea bani, călătorescDacă aș avea bani, aș călătoriBoth clauses must be conditional, not mixed with indicative
Dacă am bani, aș călători
Dacă am bani, aș călătoriDacă am bani, voi călători (real) / Dacă aș avea bani, aș călători (unreal)Real cond uses ind both; unreal uses cond both
Past unreal conditionals (dacă aș fi știut, aș fi venit)
Condiționala ireală trecut
Past unreal expresses contrary-to-fact past: 'Dacă aș fi știut, aș fi venit' (If I had known, I would have come — but I didn't know).
Key rule
Past unreal = DACĂ + AȘ FI + part, AȘ FI + part. Both clauses past conditional. Colloquial: imperfect ('dacă aveai, veneai'). Standard: 'Dacă aș fi avut, aș fi venit'.
Examples
- Dacă aș fi știut, aș fi venit ieri.
classic regret (= If I had known, I would have come yesterday.)
- Dacă mi-ai fi spus, te-aș fi ajutat.
blame/reproach (= If you had told me, I would have helped you.)
- Dacă ar fi plouat, am fi rămas acasă.
weather counterfactual (= If it had rained, we would have stayed home.)
Common mistakes
Dacă aș fi știut, vin
Dacă aș fi știut, vinDacă aș fi știut, aș fi venitBoth clauses need past conditional
Dacă am știut, am fi venit
Dacă am știut, am fi venitDacă am știut, am venit (real past) / Dacă aș fi știut, aș fi venit (unreal past)Real past vs unreal past — don't mix
Concessive clauses (deși, cu toate că, chiar dacă)
Propoziții concesive
Concessive clauses express 'although/even though/even if': 'Deși plouă, ies' (Although it's raining, I'm going out). 'Chiar dacă plouă, ies' (Even if it rains, I'll go out).
Key rule
Deși/cu toate că/măcar că + INDICATIVE = factual concession. Chiar dacă + IND (likely) or COND (hypothetical) = even if. Oricât/orice/oriunde + AR/SUBJ = no matter how/what/where.
Examples
- Deși plouă, ies la plimbare.
deși + ind (= Although it's raining, I'm going for a walk.)
- Cu toate că e târziu, mai vorbim.
cu toate că + ind (= Even though it's late, we'll still talk.)
- Chiar dacă mă rogi, nu pot veni.
chiar dacă + ind (= Even if you ask me, I can't come.)
Common mistakes
Deși ar ploua, ies
Deși ar ploua, iesDeși plouă, ies / Chiar dacă ar ploua, aș ieșiDeși takes indicative; chiar dacă can take conditional
Cu toate că în ciuda...
Cu toate că în ciuda...Cu toate că (clause) / În ciuda (noun)Cu toate că + verb; în ciuda + noun. Don't combine
Advanced temporal sequence (după ce, înainte ca/de, până să, în timp ce)
Conectori temporali avansați
Temporal subordination: 'după ce' (after), 'înainte de a / înainte ca să' (before), 'până să' (until/by the time), 'în timp ce' (while), 'de îndată ce' (as soon as).
Key rule
După ce + ind (after). Înainte de a + inf / înainte să + subj (before). Până ce + ind / Până să + subj (until). În timp ce + ind (while). De îndată ce + ind (as soon as). Ori de câte ori + ind (whenever).
Examples
- După ce am terminat lucrul, am plecat acasă.
după ce + perfect compus (= After I finished work, I went home.)
- Înainte de a pleca, am verificat geamul.
înainte de a + infinitive (formal) (= Before leaving, I checked the window.)
- Înainte să plec, te-am sunat.
înainte să + subj (colloquial) (= Before I left, I called you.)
Common mistakes
După să mănânc
După să mănâncDupă ce mănânc / După ce am mâncatDon't use 'să' after 'după'; use 'după ce + indicative'
Înainte plec
Înainte plecÎnainte de a pleca / Înainte să plecNeed 'de a + inf' or 'să + subj' after înainte
Reported speech with tense shifting (mi-a zis că mergea)
Vorbire indirectă cu schimbare de timp
When reporting past speech, tenses shift backward: 'Vine' (he's coming) → 'Mi-a spus că vine / venea' (He told me he was coming).
Key rule
Reported speech: că + clause (statements), dacă + clause (y/n questions), wh-word + clause (wh-questions), să + subj (commands). Present often kept if state holds; otherwise → imperfect. Pronouns and time references shift.
Examples
- A spus că e obosit.
present kept — state still holds (= He said he was tired.)
- Mi-a spus că pleca mâine. / Mi-a spus că va pleca mâine.
imperfect OR future retained (= He told me he was leaving tomorrow.)
- M-a întrebat dacă vin.
y/n question = dacă (= He asked me if I was coming.)
Common mistakes
A spus 'sunt obosit'
A spus 'sunt obosit'A spus că este obosit / A spus: 'Sunt obosit.'Indirect: 'că + clause' (no quotes). Direct: quotes + colon
Mi-a întrebat dacă (with mi-)
Mi-a întrebat dacă (with mi-)M-a întrebat dacăA întreba takes ACCUSATIVE clitic, not dative: M-a întrebat
Restrictive vs non-restrictive relative clauses
Propoziții relative — restrictive și apozitive
Restrictive relative clauses identify the noun (no commas): 'Cartea care e pe masă...'. Non-restrictive (apozitive) add extra info (commas): 'Cartea, care e pe masă, e a mea'.
Key rule
Restrictive (no commas) = identifies which noun, defining. Non-restrictive (with commas) = adds extra info to already-identified noun. Same connector (care/pe care/al cărui) — punctuation marks the difference.
Examples
- Studentul care a învățat mult a luat 10.
restrictive — identifies which student (= The student who studied a lot got a 10.)
- Maria, care e prietena mea, a luat 10.
non-restrictive — Maria already known (= Maria, who is my friend, got a 10.)
- Cartea pe care am citit-o e excelentă.
restrictive + resumptive (= The book I read is excellent.)
Common mistakes
Andrei care a venit, e prietenul meu.
Andrei care a venit, e prietenul meu.Andrei, care a venit, e prietenul meu.Andrei is unique → non-restrictive needs commas
Cartea, pe care am citit-o, e excelentă. (when restrictive intended)
Cartea, pe care am citit-o, e excelentă. (when restrictive intended)Cartea pe care am citit-o e excelentă.Restrictive (which book? the one I read) takes NO commas
Focus and topicalization (object fronting, clitic doubling)
Focalizarea și topicalizarea
Romanian fronts objects for emphasis: 'Cartea aceasta o cunosc' (This book — I know it). Fronting requires clitic doubling.
Key rule
Object fronting requires CLITIC DOUBLING: fronted dir obj + acc clitic ('Cartea o citesc'); fronted indir obj + dat clitic ('Lui Andrei îi spun'). Adverbial fronting needs no doubling.
Examples
- Cartea aceasta o citesc cu plăcere.
fronted dir obj + clitic o (= This book — I read it with pleasure.)
- Pe Maria o cunosc din liceu.
pe + fronted animate + clitic (= Maria I've known since high school.)
- Lui Andrei i-am dat cadoul.
fronted indir obj + dat clitic (= I gave Andrei the gift.)
Common mistakes
Cartea citesc (without clitic)
Cartea citesc (without clitic)Cartea o citescFronted dir obj REQUIRES accusative clitic 'o'
Pe Maria cunosc
Pe Maria cunoscPe Maria o cunoscAnimate fronted + pe still needs clitic 'o'
Correlative pairs (cu cât... cu atât, fie... fie, atât... cât)
Perechi corelative
Correlative pairs link two ideas: 'cu cât... cu atât' (the more... the more), 'fie... fie' (either... or), 'atât... cât' (as much as), 'nu numai... ci și' (not only... but also).
Key rule
Cu cât (mai)... cu atât (mai) = the more...the more. Atât... cât (și) = both...and / as...as. Fie/Ori... fie/ori = either...or. Nici...nici = neither...nor. Nu numai... ci și = not only...but also.
Examples
- Cu cât citesc mai mult, cu atât învăț mai bine.
cu cât mai... cu atât mai (= The more I read, the better I learn.)
- Vorbește atât româna, cât și engleza.
atât... cât și (= He speaks both Romanian and English.)
- Fie mănânc acasă, fie merg la restaurant.
fie... fie (= Either I eat home or go to a restaurant.)
Common mistakes
Cu cât învăț, cu atât știu (without 'mai')
Cu cât învăț, cu atât știu (without 'mai')Cu cât învăț mai mult, cu atât știu mai bineComparative 'mai' is needed in each clause for proportional sense
Atât... și (without cât)
Atât... și (without cât)Atât X, cât și YFull pair is 'atât... cât și'
Indirect questions (nu știu unde, mă întreb dacă)
Întrebări indirecte
Embedded questions use 'dacă' (yes/no) or the question word: 'Nu știu dacă vine' (I don't know if he comes), 'Mă întreb unde locuiește' (I wonder where he lives).
Key rule
Indirect questions: VERB + DACĂ (y/n) or wh-word + clause. No inversion. No question mark. Tense usually retained. Wh-words: cine, ce, unde, când, cum, cât, de ce, cui, pe cine.
Examples
- Nu știu dacă vine la întâlnire.
y/n indirect (= I don't know if he's coming to the meeting.)
- Mă întreb unde locuiește acum.
wh — unde (= I wonder where he lives now.)
- M-a întrebat cum mă cheamă.
wh — cum (= He asked me what my name is.)
Common mistakes
Nu știu vine? (with question mark)
Nu știu vine? (with question mark)Nu știu dacă vine.Indirect = statement, no '?'
Mă întreb dacă vine el? (mixing)
Mă întreb dacă vine el? (mixing)Mă întreb dacă vine.Embedded — no inversion, no question mark, subject before verb
Result/consequence clauses (atât de... încât, așa de... că)
Propoziții consecutive
Express results with 'atât de + adj/adv + încât' (so... that): 'E atât de obosit, încât doarme' (He's so tired he sleeps). Or 'așa de... că' / 'încât să' for hypothetical.
Key rule
Atât/așa de + adj/adv + ÎNCÂT + ind = so X that Y (actual result). Încât să + subj = intended result. Așa că/deci/prin urmare = consequently. Distinct from purpose 'ca să'.
Examples
- E atât de obosit, încât doarme.
atât de + adj + încât + ind (= He's so tired that he's sleeping.)
- Vorbește așa de încet, încât nu se aude.
așa de + adv + încât (= He speaks so quietly that he can't be heard.)
- Sunt așa de fericită că plâng.
așa de + adj + că (colloquial) (= I'm so happy that I'm crying.)
Common mistakes
E foarte obosit încât doarme
E foarte obosit încât doarmeE atât de obosit, încât doarmeNeed 'atât de' (or 'așa de') with 'încât' construction
Plouă încât să fie ud (actual)
Plouă încât să fie ud (actual)Plouă încât drumul e ud (actual) / Plouă încât să nu poți ieși (hypothetical)Use ind for actual; să + subj for hypothetical/characteristic
Emphasis particles (chiar, măcar, tocmai, doar)
Particule de accentuare
Romanian uses emphasis particles for nuance: 'chiar' (even, exactly), 'măcar' (at least), 'tocmai' (precisely, just now), 'doar' (only), 'cam' (kind of).
Key rule
Chiar = even/really/exactly. Măcar = at least. Tocmai = precisely/just now. Doar/numai = only. Cam = kind of. Prea = too. Abia = barely/just. Particles go before the modified word.
Examples
- Chiar și el a venit la petrecere.
chiar și — even (= Even he came to the party.)
- Cartea e chiar interesantă.
chiar — intensifier (= The book is really interesting.)
- Vreau măcar o săptămână de vacanță.
măcar — at least (= I want at least a week of vacation.)
Common mistakes
El chiar a venit (when meaning 'even he')
El chiar a venit (when meaning 'even he')Chiar și el a venit'Chiar și' for 'even (including)'; 'chiar' alone = really/precisely
Doar a venit (when meaning 'only he came')
Doar a venit (when meaning 'only he came')Doar el a venitPosition 'doar' before noun for 'only X', not before verb in that sense
Capitalization rules (titles, holidays, days/months lowercase)
Reguli de scriere cu majuscule
Romanian capitalizes: proper names, sentence starts, holidays (Crăciun, Paște), institutions. LOWERCASE: days (luni), months (mai), nationalities as adjectives (român), languages (româna).
Key rule
Capitalize: proper names, sentence starts, holidays (Crăciun), titles, institutions, deity. LOWERCASE: days (luni), months (mai), nationalities (român), languages (româna), religions (creștin).
Examples
- M-am născut pe 5 mai 1990, în România.
mai lowercase; România capitalized (= I was born on May 5, 1990, in Romania.)
- De Crăciun mergem la bunici.
Crăciun = holiday capitalized (= At Christmas we go to grandparents.)
- Sunt român și vorbesc româna.
român, româna — lowercase (= I am Romanian and I speak Romanian.)
Common mistakes
Luni am mers la Cinema
Luni am mers la CinemaLuni am mers la cinemaDays lowercase; 'cinema' is common noun lowercase
Vorbesc Româna și Engleza
Vorbesc Româna și EnglezaVorbesc româna și englezaLanguages lowercase in Romanian
Advanced punctuation (semicolon, em-dash, quotation marks)
Punctuație avansată
Romanian uses « » (angle quotes) or „..." for quotations; em-dash (—) for dialogue or apposition; semicolon (;) between related independent clauses.
Key rule
Romanian quotes: „..." or « ». Dialogue starts with — (em-dash). Comma before dar/însă/ci. No comma before și in lists. Decimal = comma; thousand = period (3,14 / 1.000).
Examples
- Mi-a spus: „Bună ziua, ce mai faci?"
Romanian-style quotes (= He said to me: 'Good day, how are you?')
- — Bună! / — Salut, ce mai faci?
dialogue with em-dash (= — Hello! / — Hi, how are you?)
- Maria — sora mea — e medic.
em-dash apposition (= Maria — my sister — is a doctor.)
Common mistakes
"Bună ziua" (English-style)
"Bună ziua" (English-style)„Bună ziua" (Romanian-style)Standard Romanian: „ opening (low) and " closing (high)
- Bună! (hyphen for dialogue)
- Bună! (hyphen for dialogue)— Bună! (em-dash)Dialogue uses em-dash (—), not hyphen (-)
Colloquial markers and discourse particles (măi, bre, hai, păi)
Mărci colocviale și particule discursive
Romanian conversation is full of small particles: 'măi' (hey/dude), 'bă' (dude — informal), 'hai' (come on!), 'păi' (well...), 'deh' (oh well), 'doar' (just). They mark casual register.
Key rule
Colloquial particles add nuance: măi/bă (address — informal), hai (come on/let's/bye), păi (well...), deh (oh well), pe bune (for real), uite (look), nu? (right?). Avoid in formal writing.
Examples
- Măi Andrei, vino aici!
măi + name = friendly address (= Hey Andrei, come here!)
- Bă, ce-ai zis?
bă — very informal between male peers (= Dude, what did you say?)
- Hai să mergem la cafenea!
hai să — let's (= Let's go to the café!)
Common mistakes
Bă, domnule director...
Bă, domnule director...Domnule director... / Bună ziua, domnule directorDon't use 'bă' with superiors/strangers — it's peer-only
Păi (in formal writing)
Păi (in formal writing)Bine, ... / Așadar, ... / În concluziePăi is colloquial; use formal equivalents in writing
Neologisms and anglicisms (job, weekend, mall, e-mail)
Neologisme și anglicisme
Modern Romanian borrows heavily from English: 'job' (job), 'weekend' (weekend), 'mall' (mall), 'business' (business). Often Romanian alternatives exist (slujbă, sfârșit de săptămână) but borrowings dominate in speech.
Key rule
Modern Romanian uses many anglicisms (job, weekend, mall, e-mail, online). They integrate with Romanian inflection (job-ul, site-uri). Native equivalents exist (slujbă, sfârșit de săptămână) but often less used in colloquial urban speech.
Examples
- Mi-am găsit un job nou la o multinațională.
job — common anglicism (= I found a new job at a multinational.)
- Ce planuri ai pentru weekend?
weekend — fully integrated (= What plans do you have for the weekend?)
- Mergem la mall sâmbătă.
mall — urban (= We're going to the mall on Saturday.)
Common mistakes
Jobul (without hyphen)
Jobul (without hyphen)Job-ulAnglicisms ending in consonant often use hyphen before Romanian article: job-ul, site-ul
Site-le (wrong plural)
Site-le (wrong plural)Site-uriPlural of site = site-uri (neuter pl)
Common Romanian idioms (a o lua razna, a-i pica fisa)
Expresii idiomatice românești
Romanian has colorful idioms: 'a o lua razna' (to go nuts), 'a-i pica fisa' (penny drops), 'a freca menta' (to slack off), 'a-i merge ca pe roate' (to go smoothly).
Key rule
Learn idioms as fixed units. Top: a o lua razna (go nuts), a-i pica fisa (penny drops), a freca menta (slack off), a-i merge ca pe roate (go smoothly), a da chix (fail), a ploua cu găleata (rain heavily).
Examples
- După atâta stres, am început să iau razna.
a lua razna (= After so much stress, I started going nuts.)
- În sfârșit mi-a picat fisa ce vrea să spună!
a-i pica fisa (= Finally the penny dropped what he meant!)
- Toată ziua a frecat menta la birou.
a freca menta (= All day he slacked off at the office.)
Common mistakes
Am luat razna (without 'o')
Am luat razna (without 'o')Am luat-o razna / Am luat razna (both OK)Most common form 'a o lua razna' with neuter 'o'
Mi-a picat moneda
Mi-a picat monedaMi-a picat fisaStandard idiom uses 'fisa' (older token coin)
Common abbreviations (dvs., d-na, str., nr., etc.)
Abrevieri uzuale
Romanian uses many abbreviations: 'dvs.' (you formal), 'd-na' (Mrs.), 'str.' (street), 'nr.' (number), 'etc.' (and so on), 'p.s.' (P.S.).
Key rule
Common: dvs. (you formal), d-na/d-l (Mrs/Mr), dr./prof./ing. (titles), str./nr./ap./et. (address), etc., p.s., S.R.L./S.A. (companies), C.I./C.N.P. (ID).
Examples
- Bună ziua, dna. Popescu, vă mulțumesc.
d-na/dna. — formal address (= Hello, Mrs. Popescu, thank you.)
- Locuiesc pe str. Mihai Eminescu, nr. 25, ap. 12.
str./nr./ap. (= I live on Mihai Eminescu Street, no. 25, apt. 12.)
- Vă rog să trimiteți la dr. Andrei Ionescu.
dr. — doctor title (= Please send to Dr. Andrei Ionescu.)
Common mistakes
Dvs (no period)
Dvs (no period)Dvs. / dvs.Abbreviation ends with period; capital optional based on position
Mrs. Popescu (English style)
Mrs. Popescu (English style)D-na / Dna. PopescuUse Romanian abbreviation form
Large numbers, decimals, percentages (3,14; 1.000; 25%)
Numere mari, zecimale, procente
Romanian uses COMMA for decimal (3,14) and PERIOD for thousands (1.000.000). Percent reads 'douăzeci și cinci la sută' (25%). Mathematical operations: plus/minus/ori/împărțit la.
Key rule
Decimal: COMMA (3,14). Thousands: PERIOD (1.000). Percentage: 'X la sută' (25 la sută = 25%). Math: plus, minus, ori, împărțit la, egal/fac.
Examples
- Pi este aproximativ 3,14.
decimal with comma (= Pi is approximately 3.14.)
- Populația României e de aproximativ 19.000.000.
thousand separator = period (= Romania's population is about 19,000,000.)
- Salariul a crescut cu 10%.
percentage written form (= The salary increased by 10%.)
Common mistakes
3.14 (English decimal)
3.14 (English decimal)3,14Romanian: decimal = comma
1,000,000 (English thousands)
1,000,000 (English thousands)1.000.000Romanian: thousands = period
Ready to master romanian grammar?
Get personalized stories, an AI tutor for your grammar questions, and smart practice for every topic on this page.